– Relația dintre chineză, japoneză și coreeană (CJK) Partea 3/5
Dacă sunteți interesat să învățați toate cele trei limbi, caracterele chinezești sunt cheia.
Puteți opta să nu învățați (sau să amânați) caracterele chinezești în timp ce învățați japoneza, coreeana sau chiar chineza (Puteți învăța chineza conversațională folosind Pinyin/Zhuyin). Cu toate acestea, dacă doriți să fiți un vorbitor fluent al acestor trei limbi în cele din urmă, caracterele chinezești sunt cheia. Odată ce ați dobândit un anumit număr de caractere, devine mai ușor să vă dezvoltați vocabularul japonez/coreean. Cu ajutorul caracterelor pe care le cunoașteți, puteți ghici adesea semnificația noilor combinații de caractere pe care le întâlniți în timpul lecturii.
Atenție!
Japoneza este scrisă parțial cu ajutorul caracterelor chinezești (kanji), în timp ce coreeana este scrisă în general în Hangeul (alfabetul coreean). În ambele limbi, schimbările au fost necesare deoarece caracterele chinezești nu au fost concepute pentru conjugările care există în japoneză și coreeană.
Chiar dacă sunt scrise în kanji sau hanja, multe „vocabulare native” pot fi explicate doar în context japonez/coreean. În plus, multe dintre caractere și-au schimbat semnificația în japoneză și coreeană de-a lungul timpului.
1Japoneza are 3 sisteme de scriere: Hiragana (ひらがな) , Katakana (カタカナ) și caracterele chinezești cunoscute sub numele de kanji (漢字).
Silabele japoneze sunt scrise secvențial, la fel ca literele din alfabetul latin. De exemplu, „カン” (provenită din 漢) este compusă din două litere fonetice: カ (ka) și ン (n).
2Coreana este scrisă 100% în Hangeul (한글), dintre care unele „provin” din caractere chinezești (漢字) cunoscute sub numele de hanja (한자).
Silabele coreene, Hangeul (한글), sunt „grupate” în blocuri folosind părți de consoană și vocală. De exemplu, „한” (provenit din 漢) este compus din trei litere fonetice: ㅎ (h),ㅏ (a) și ㄴ (n).
3China mandarină (în China modernă) este scrisă 100% în caractere chinezești simplificate (汉字)
Caracterele chinezești nu sunt „construite” prin părți de consoană și vocală. Ele sunt, de fapt, compuși de elemente „picturale”. Hanyu Pinyin (elaborat în anii 1950) și Zhuyin (elaborat în anii 1910) sunt mai degrabă invenții noi pentru a „silabisi” sunetul limbii vorbite*1. Nu este un sistem de ortografiere a formelor caracterelor. Caracterele chinezești simplificate „汉” (provenite din 漢) se pronunță „hàn” sau „ㄏㄢˋ”.
Învățați chineză, coreeană și japoneză cu Lanny de la Eggbun astăzi!
.