Doar un profesionist din domeniul medical poate diagnostica impingementul șoldului. Un medic poate pune acest diagnostic după ce a efectuat un examen fizic, a comandat imagini medicale (cum ar fi raze X) și a exclus alte probleme.
Vezi video de diagnosticare a durerii de șold
Interviu cu pacientul și examen fizic
În timpul interviului cu pacientul, pacientul trebuie să fie pregătit să răspundă la întrebări despre leziuni, intervenții chirurgicale și simptome din trecut, inclusiv când au început simptomele și ce mișcări provoacă durerea.
În timpul examenului fizic, medicul va încerca să declanșeze durerea de șold, precum și să observe limitările în amplitudinea de mișcare a șoldului. Acest lucru poate include teste de mișcare activă, în timpul cărora pacientului i se cere să efectueze mișcări specifice, și teste de mișcare pasivă, în timpul cărora pacientul se relaxează și medicul mișcă piciorul afectat al pacientului.
Test FADIR
Testul FADIR (flexie, adducție și rotație internă) este un test de mișcare pasivă pentru a ajuta la diagnosticarea impingementului de șold. Pacientul este întins pe spate, cu picioarele drepte și relaxate, apoi:
- Medicul ridică piciorul afectat astfel încât genunchiul și șoldul să fie îndoite la 90 de grade.
- Sprijinind genunchiul și glezna, medicul împinge ușor întregul picior peste linia mediană a corpului pacientului (adducție).
- În timp ce menține genunchiul în poziție, medicul îndepărtează piciorul și partea inferioară a gambei de corp (abducție).
Persoanele care au impingement de șold simt de obicei durere în timpul pasului trei. Unele persoane care nu au impingement de șold simt, de asemenea, durere în timpul acestui test, astfel încât medicul poate examina șoldul neafectat pentru comparație.
Medicii pot efectua, de asemenea, testul FABER (flexie, abducție și rotație externă). Testul FABER este similar cu testul FADIR, dar medicul rotește genunchiul spre exterior și piciorul și partea inferioară a gambei spre interior. Durerea în timpul testului FABER poate indica un impingement al șoldului sau o altă afecțiune, cum ar fi o problemă la nivelul articulației sacroiliace din partea inferioară a spatelui.
Imagistică medicală
Un caz de impingement al șoldului nu poate fi diagnosticat definitiv fără imagistică medicală, cum ar fi raze X și/sau un RMN.
Radiografii
Creșterea osoasă care cauzează impingementul șoldului poate fi adesea observată pe o radiografie. În plus, micile defecte osoase numite gropi de hernie pot apărea ca niște pete întunecate de 3 până la 15 mm lățime1 pe raze X. O persoană care suferă de impingement de șold este mai probabil să aibă gropițe de hernie pe gâtul femurului.1,2 Aceste gropițe nu reprezintă un motiv de alarmă și nu sunt tratate.
RIM și artrograma RMN
Un RMN arată o vedere detaliată a articulației șoldului și a țesutului înconjurător, oferind medicului detalii despre dacă și unde are loc impingementul. Atunci când se utilizează artrografia, materialul de contrast este injectat direct în șold, oferind la un RMN mai clar și mai detaliat.
Un RMN poate ajuta, de asemenea, la detectarea leziunilor legate de impingement, inclusiv:
- Leziuni ale labrumului șoldului
- Leziuni ale cartilajului articular al șoldului
Vezi Cum să faci față rupturilor labrale ale șoldului
IRM-urile sunt costisitoare și consumatoare de timp, astfel încât un RMN nu este întotdeauna comandat în timpul diagnosticului inițial. De exemplu, dacă examenul fizic și radiografia sugerează un impingement al șoldului, un medic poate prescrie fizioterapie fără a comanda un RMN. Un RMN este comandat atunci când este necesar pentru a exclude alte diagnostice și înainte de a se lua în considerare o intervenție chirurgicală.
Injecții cu cortizon
Un medic poate sugera injectarea de cortizon direct în capsula articulară a șoldului pentru a ajuta la confirmarea unui diagnostic. Dacă injecția diminuează durerea pacientului, aceasta sugerează că durerea este cauzată de o problemă în interiorul capsulei șoldului, cum ar fi impingementul, și nu în afara capsulei șoldului, cum ar fi sindromul piriformis. Injecțiile cu cortizon nu sunt un tratament pe termen lung pentru impingementul de șold.
Provocarea diagnosticului de impingement al șoldului
O radiografie sau un RMN pot arăta anomalii osoase care indică un impingement al șoldului, dar, din motive care nu sunt bine înțelese, aceste modificări nu provoacă impingement în timpul mișcării.2-4 Deci este posibil ca imaginile medicale să arate semne de impingement al șoldului chiar dacă durerea de șold a pacientului este cauzată de o altă problemă. Un medic va lua în considerare toate diagnosticele posibile.
Vezi video despre cauzele durerii de șold
Alte diagnostice posibile
Există multe afecțiuni care pot provoca dureri de șold. În plus față de impingementul de șold, aceste afecțiuni includ – dar nu se limitează la – osteoartrita de șold, entorse musculare, bursita de șold și infecția articulară, precum și afecțiuni pelviene și probleme de spate care pot provoca dureri de șold referite.
- 1.Leunig M, Beck M, Kalhor M, Kim YJ, Werlen S, Ganz R. Modificări fibrochistice la nivelul gâtului femural anterosuperior: prevalența la șoldurile cu impingement femoroacetabular. Radiologie. 2005;236(1):237-46.
- 2.Ganz R, Parvizi J, Beck M, Leunig M, Nötzli H, Siebenrock KA. Impingementul femoroacetabular: o cauză pentru osteoartrita șoldului. Clin Orthop Relat Res. 2003;(417):112-20.
- 3.Guyton JL, Hip Pain in the Young Adult and Hip Preservation Surgery. Canale ST, Beaty JH, Campbell’s Operative Orthopaedics, vol 1, ed. a 12-a, Philadelphia, PA: Elsevier/Mosby. 2013;333-373.
- 4.Murphy NJ, Eyles JP, Hunter DJ. Osteoartrita de șold: Etiopatogenie și implicații pentru management. Adv Ther. 2016;33(11):1921-1946.