Microbiologie Definiție
Microbiologia este studiul organismelor microscopice, cum ar fi bacteriile, ciupercile și protiștii. Ea include, de asemenea, studiul virusurilor, care nu sunt clasificate din punct de vedere tehnic ca organisme vii, dar care conțin material genetic. Cercetarea în domeniul microbiologiei cuprinde toate aspectele acestor microorganisme, cum ar fi comportamentul, evoluția, ecologia, biochimia și fiziologia lor, împreună cu patologia bolilor pe care le provoacă.
Istoria microbiologiei
Cercetătorii au observat pentru prima dată microorganismele atunci când au fost dezvoltate primele microscoape primitive în secolul al XVII-lea. Anton von Leeuwenhoek a fost primul care a publicat observații asupra bacteriilor, pe care le-a văzut uitându-se la apă cu un microscop. În 1684, desenele sale despre bacterii au fost publicate în revista Philosophical Transactions a Societății Regale din Londra; acestea sunt primele desene cunoscute ale bacteriilor. El a fost, de asemenea, primul care a descris protozoarele, care sunt organisme unicelulare ce includ amibele, și a descris, de asemenea, drojdia, care sunt ciuperci, în bere.
Tehnici de microbiologie folosite pentru a infirma teoria mult timp susținută a generației spontane în secolul al XIX-lea. Generația spontană era credința că ființele vii au apărut spontan dintr-o combinație de ingrediente, incluzând adesea ingrediente care erau anorganice. De exemplu, oamenii credeau că șoarecii au apărut din pânză murdară combinată cu grâu dacă combinația era lăsată să stea afară. Deși oameni de știință precum Francesco Redi au infirmat generarea spontană încă din secolul al XVII-lea, credința în această teorie a persistat până în secolul al XIX-lea. Acest lucru a început să se schimbe atunci când Louis Pasteur a efectuat experimente folosind microorganisme. El a demonstrat că microorganismele pot fi filtrate din aer cu ajutorul vatei de bumbac și, de asemenea, a reușit să mențină lichidele sterile pentru o perioadă îndelungată de timp prin fierberea lor într-un balon cu gât de lebădă. Alte progrese importante din secolul al XIX-lea au inclus utilizarea pe scară largă a microscopului compus și dezvoltarea tehnicilor de colorare pentru a vizualiza mai bine microorganismele. În plus, oamenii au început să realizeze că microorganismele pot provoca boli și au făcut experimente privind imunitatea.
Secolul XX a fost o perioadă de mari progrese pentru toate formele de știință, inclusiv pentru microbiologie. Au fost dezvoltate primele vaccinuri și antibiotice, iar primii agenți chimioterapeutici au fost folosiți pentru a trata boli bacteriene precum sifilisul. S-a descoperit că acidul dezoxiribonucleic (ADN) este materialul genetic al celulei, ceea ce a deschis domeniul cercetării genetice și a permis, mai recent, secvențierea genomului microorganismelor.
Branches of Microbiology
By Taxonomy
- Bacteriologie: studiul bacteriilor.
- Imunologie: studiul sistemului imunitar. Se analizează relațiile dintre agenții patogeni, cum ar fi bacteriile și virușii, și gazdele lor.
- Micologie: studiul ciupercilor, cum ar fi drojdiile și mucegaiurile.
- Nematologie: studiul nematozilor (viermi rotunzi).
- Parazitologie: studiul paraziților. Nu toți paraziții sunt microorganisme, dar mulți sunt. Protozoarele și bacteriile pot fi parazite; studiul paraziților bacterieni este de obicei clasificat ca parte a bacteriologiei.
- Fiziologie: studiul algelor.
- Protozoologie: studiul protozoarelor, organisme unicelulare precum amibele.
- Virologie: studiul virușilor.
Pe tipuri de cercetare
Cercetarea în microbiologie, ca și alte domenii de cercetare științifică, poate fi subdivizată în categoriile de cercetare pură și aplicată. Cercetarea pură (sau fundamentală) este exploratorie și se desfășoară pentru a înțelege mai bine un fenomen științific, în timp ce cercetarea aplicată se bazează pe informațiile obținute din cercetarea pură și este utilizată pentru a răspunde la întrebări specifice sau pentru a rezolva probleme.
Cercetarea microbiologică pură include:
- Astromicrobiologie: studiul originii vieții pe Pământ și căutarea vieții extraterestre.
- Microbiologie evolutivă: evoluția microorganismelor.
- Microbiologie celulară: studiul structurii și funcției celulelor microbiene.
- Ecologie microbiană
- Genetică microbiană
- Fiziologie microbiană
- Microbiologia sistemelor: modelarea matematică/computațională a activităților sistemelor microbiologice.
În timp ce cercetările de microbiologie aplicată includ:
- Microbiologie agricolă: studiul microorganismelor care interacționează cu plantele și solurile.
- Microbiologie alimentară: studiul microorganismelor care deteriorează alimentele sau provoacă boli de origine alimentară. Poate studia, de asemenea, modul în care microorganismele sunt utilizate în producția de alimente, cum ar fi fermentarea berii.
- Microbiologie medicală: studiul microorganismelor responsabile de boli umane.
- Biotehnologie microbiană: utilizarea microbilor în produse industriale sau de consum.
- Microbiologie farmaceutică: studiul microorganismelor utilizate în produsele farmaceutice, cum ar fi vaccinurile și antibioticele.
Aceasta este o imagine a unor colonii de bacterii care cresc pe o placă de agar.
Carieră în microbiologie
Cele mai multe locuri de muncă în microbiologie necesită cel puțin o diplomă de licență. O persoană care este interesată de microbiologie poate obține o diplomă de licență în biologie sau microbiologie. Numărul de cursuri este foarte similar pentru fiecare dintre aceste specializări; în timp ce o specializare în microbiologie poate fi mai specifică pentru interesele unei persoane care dorește să studieze microbiologia, este, de asemenea, posibil să se atingă un nivel similar de specificitate în cadrul specializării în biologie, urmând cursuri de microbiologie de nivel superior. Specializarea în biologie poate fi preferată dacă cineva are interese în alte subdomenii ale biologiei sau dacă urmează o dublă specializare în biologie și într-un alt domeniu. Atât la specializările de microbiologie, cât și la cele de biologie, studenții trebuie să urmeze numeroase cursuri și laboratoare de biologie și, de obicei, trebuie să urmeze, de asemenea, cursuri de chimie (inclusiv organică), fizică, matematică și statistică.
Cu o diplomă de bacalaureat, se poate deveni angajat ca tehnician de cercetare într-un laborator academic sau industrial și să ofere asistență tehnică. De asemenea, se poate deveni un tehnician de asigurare a calității în industria alimentară, de mediu, farmaceutică sau biotehnologică sau, cu o anumită pregătire suplimentară, se poate deveni un tehnician medical. Cu toate acestea, multe persoane cu diplome de licență în microbiologie sau biologie merg mai departe pentru a face studii suplimentare. Cu o diplomă de master în microbiologie, o persoană poate ajunge să devină manager/coordonator de laborator sau ofițer de biosecuritate. Continuarea școlarizării care duce la un doctorat deschide oportunități de predare și de cercetare într-o universitate. Pentru a fi profesor este nevoie de un doctorat. Majoritatea șefilor de laboratoare de cercetare din industrie au, de asemenea, doctorate. Alte cariere la nivel înalt care implică microbiologia includ a deveni consultant/consilier, administrator sau director de laborator.
- n.a. (s.n.). „Cariere în microbiologie și științele microbiene”. Societatea Americană de Microbiologie. Retrieved 2017-05-11 from https://www.asm.org/index.php/scientists-in-k-12-outreach/careers-in-microbiology.
- n.a. (n.d.). „Welcome to the Microbiology: Current Research”. Academiile aliate. Retrieved 2017-05-10 from http://www.alliedacademies.org/microbiology-current-research/.
- n.a. (2014-11-14). „Careers in the Microbiological Sciences” (Cariere în științele microbiologice). University of Florida. Retrieved 2017-05-11 from http://microcell.ufl.edu/programs/undergraduate-program/career-information/careers-in-the-microbiological-sciences/.
- Saeed, Farhan. (2013-12). „Branches of Microbiology”. Totul despre microbiologie. Retrieved 2017-05-10 from http://iqbalianmicro.blogspot.com/2013/12/branches.html.
- Wainwright, Milton, and Lederberg, Joshua (1992). „History of Microbiology” (Istoria microbiologiei). În Encyclopedia of Biology, Vol. 2. Cambridge, MA: Academic Press. ISBN: 978-0122268007.
.