O fosilă de calmar cu un dinte de pterozaur încrustat în ea oferă dovezi extraordinare ale unei bătălii pe mare, veche de 150 de milioane de ani. În timp ce multe fosile de pterozauri care conțin solzi de pește și oase de pește în stomacul lor au dezvăluit că unele dintre aceste reptile zburătoare includeau peștele în dieta lor, noua descoperire din Germania este prima dovadă că pterozaurii au vânat și calmar.
Fosila a fost excavată în 2012 în calcarul Solnhofen, în apropiere de Eichstättin Bavaria, unde au fost găsite multe fosile din perioada jurasică ale pterozaurilor, dinozaurilor miciși ale celei mai vechi păsări cunoscute, Archaeopteryx. Mediul înconjurător al regiunii în acea perioadă semăna cu cel din Bahamas de astăzi, cu insule de joasă altitudine care împânzesc mările tropicale de mică adâncime.
Dintele încastrat se potrivește ca mărime și formă pentru pterozaurul Rhamphorhynchus, raportează paleontologii online la 27 ianuarie în Scientific Reports. Aceștia susțin că dintele a fost lăsat de un pterozaur care s-a năpustit la suprafața oceanului pentru a prinde calmarul de 30 de centimetri lungime din genul dispărut Plesioteuthis, dar nu a avut succes,probabil pentru că calmarul era prea mare sau prea jos în coloana de apă pentru ca prădătorul să reușească.
„Calmarul Plesioteuthis s-a luptat cu el și a scăpat, rupând cel puțin un dinte al pterozaurului, care a rămas înfipt în manta”, spune Jordan Bestwick, paleontolog la Universitatea din Leicester, Anglia. „Această fosilă este importantă pentru a ne ajuta să înțelegem gama alimentară a lui Rhamphorhynchus și ne vorbește despre comportamentul său de vânătoare.”
Fosila în sine este unică, potrivit cercetătorului de pterozauri Taíssa Rodrigues de la Universitatea Federală din Espírito Santo din Vitorio,Brazilia, care nu a fost implicată în studiu. „Este foarte rar să găsești interacțiuni prădător-prădător care să includă pterozauri”, spune ea. „În puținele cazuri pe care le avem,pterozaurii au fost prada unor pești mari. Așa că este grozav să vedem acest lucru în sens invers”.
Paleontologul Michael Habib de laUniversitatea din California de Sud din Los Angeles spune că suspectează că calmarul era mult prea mare pentru ca pterozaurul să tragă din apă. „Pterozaurul a avut noroc că dintele s-a rupt”, spune Habib, care nu a fost implicat în acest studiu. „Un calmar de acea mărime ar fi putut, probabil, să-l tragă la fund.”
.