Cercetarea cantitativă implică informații care se referă la cantități și numere. Aceasta este diferită de abordarea calitativă, care este cunoscută pentru observație și descriere. Puteți măsura rezultatele cantitative, dar nu puteți face acest lucru în cazul lucrului calitativ.
Cercetarea își asumă o abordare sistematică care se bazează pe o investigație empirică a fenomenelor observabile. Folosește modele statistice, tehnici de calcul și matematică pentru a dezvolta și utiliza ipoteze sau teorii referitoare la idei specifice. Procesul de măsurare este esențial pentru succesul acestei lucrări.
Este utilizat pe scară largă în psihologie, sociologie și marketing ca o modalitate de a furniza dovezi că o ipoteză este corectă. În loc să se bazeze pe instinct sau opinie, această metodă de cercetare caută fapte înainte de a sugera un rezultat. Acesta este motivul pentru care cercetarea devine strâns afiliată cu metoda științifică.
Câteva avantaje și dezavantaje ale cercetării cantitative merită să fie analizate atunci când există o ipoteză în considerare.
Lista avantajelor cercetării cantitative
1. Abordarea cantitativă vă permite să ajungeți la o dimensiune mai mare a eșantionului.
Când aveți capacitatea de a studia o dimensiune mai mare a eșantionului pentru orice ipoteză, atunci este mai ușor să ajungeți la o concluzie generalizată precisă. Datele suplimentare pe care le primiți în urma acestei lucrări conferă o mai mare credibilitate rezultatului, deoarece analiza statistică are mai multă profunzime pentru a fi examinată. Un eșantion mai mare face mai puțin probabil ca valorile aberante din grupul de studiu să aibă un impact negativ asupra rezultatelor pe care doriți să le obțineți în mod imparțial.
2. Puteți colecta rapid informații atunci când folosiți cercetarea cantitativă.
Cercetătorii colectează informații pentru procesul de cercetare cantitativă în scenarii în timp real, astfel încât analiza statistică să poată avea loc aproape imediat. Experimentele, sondajele și interviurile oferă răspunsuri imediate care devin utile dintr-o abordare centrată pe date. Mai puține întârzieri în achiziționarea acestor resurse facilitează găsirea de corelații care conduc în cele din urmă spre o concluzie utilă.
Cercetarea cantitativă nu necesită separarea sistemelor sau identificarea de variabile pentru a produce rezultate. De aceea, este un proces simplu de implementat.
3. Cercetarea cantitativă utilizează eșantioane randomizate.
Când participanții la cercetare suspectează că un studiu dorește să obțină un anumit rezultat, atunci prejudecata lor personală poate intra în spectrul de date. Răspunsurile furnizate pe materialele incluse sunt adevăruri parțiale sau minciuni directe ca o modalitate de a manipula lucrarea. De aceea, abordarea cantitativă este atât de utilă atunci când se încearcă să se studieze o ipoteză specifică în cadrul unei populații demografice mari.
Această abordare folosește un proces randomizat pentru a colecta informații. Acest lucru exclude ca prejudecata să apară în majoritatea situațiilor. De asemenea, oferă un avantaj prin faptul că datele pot fi apoi aplicate statistic la restul populației demografice studiate. Există întotdeauna un risc de eroare de luat în considerare, dar această metodă este cea care furnizează de obicei cele mai concrete rezultate.
4. Duplicarea rezultatelor este posibilă atunci când se utilizează cercetarea cantitativă.
Când opiniile sunt un substitut valabil pentru fapte, atunci orice devine posibil. Cercetarea cantitativă elimină această problemă deoarece se concentrează doar pe datele reale. Lucrarea se validează singură, deoarece rezultatele indică întotdeauna aceleași date, chiar dacă există condiții aleatorii. Pot exista variații minuscule găsite de-a lungul timpului, dar concluziile generale pe care cercetătorii le dezvoltă atunci când folosesc acest proces rămân exacte.
De aceea, aceste informații sunt utile atunci când se analizează necesitatea unor rezultate viitoare specifice. Faptele oferă statistici care sunt potrivite pentru a fi luate în considerare atunci când trebuie să se ia decizii dificile.
5. Cercetarea cantitativă se poate concentra pe fapte sau pe o serie de informații.
Cercetătorii pot folosi abordarea cantitativă pentru a se concentra pe un fapt specific pe care doresc să îl studieze în populația generală. Această metodă este, de asemenea, utilă atunci când o serie de puncte de date sunt foarte dorite în cadrul unui anumit grup demografic. Este un proces care ne permite să înțelegem motivele din spatele deciziilor, comportamentelor sau acțiunilor noastre din punct de vedere societal.
Când putem înțelege semnificația din spatele deciziilor pe care le iau oamenii, atunci este mai ușor să descoperim punctele de durere sau preferințele specifice care necesită rezolvare. Apoi, analiza datelor se poate extinde la restul populației, astfel încât toată lumea să poată beneficia de pe urma acestei lucrări.
6. Cercetarea realizată cu ajutorul abordării cantitative este anonimă.
Atâta timp cât cercetătorii pot verifica dacă indivizii se încadrează în profilul demografic al grupului lor de studiu, nu este nevoie să furnizeze informații personale. Natura anonimă a cercetării cantitative o face utilă pentru colectarea de date, deoarece oamenii sunt mai predispuși să împărtășească o perspectivă sinceră atunci când există garanții că feedback-ul lor nu se va întoarce împotriva lor. Chiar și atunci când interviurile sau sondajele fac parte din această lucrare, informațiile personale sunt un instrument de depistare și nu o marcă de identificare.
7. Cercetarea cantitativă nu necesită observare directă pentru a fi utilă.
Cercetătorii trebuie să urmeze protocoale specifice atunci când folosesc metoda cantitativă, dar nu există o cerință de a observa direct fiecare participant. Acest lucru înseamnă că un studiu poate trimite sondaje persoanelor fără a fi nevoie să aibă pe cineva în cameră în timp ce acestea oferă răspunsuri. Acest avantaj creează o rată de răspuns mai bună, deoarece oamenii au mai mult timp și mai puțină presiune pentru a finaliza lucrarea.
Deși dificultatea întrebărilor puse sau durata unui sondaj sau interviu pot fi bariere în calea participării, cantitatea de date pe care cercetătorii o colectează din procesul cantitativ este întotdeauna utilă.
Lista dezavantajelor cercetării cantitative
1. Această metodă nu ia în considerare semnificația din spatele fenomenelor sociale.
Abordarea cantitativă dorește să găsească răspunsuri la întrebări specifice, astfel încât o anumită ipoteză să poată fi dovedită sau infirmată. Nu se preocupă de motivele pe care le au oamenii atunci când împărtășesc o opinie sau iau o decizie. Scopul acestui proces de colectare a informațiilor este de a contura o imagine în timp prezent a ceea ce se întâmplă în grupul demografic selectat. Asta înseamnă că această opțiune nu poate măsura modurile în care se schimbă societatea sau modul în care oamenii interpretează acțiunile lor sau ale celorlalți.
2. Fiecare răspuns oferit în această metodă de cercetare trebuie să fie de sine stătător.
Cercetarea cantitativă nu vă oferă opțiunea de a revizui răspunsurile cu participanții. Răspunsurile furnizate cercetătorilor trebuie să stea de sine stătător, chiar dacă informația pare confuză sau este invalidă. În loc să urmeze o tangență așa cum folosesc alte metode, opțiunea cantitativă are foarte puține oportunități de a cere clarificări.
O parte din acest dezavantaj se datorează naturii anonime a datelor pe care le colectează cercetătorii. Dacă un răspuns oferă rezultate neconcludente, atunci nu există nicio modalitate de a garanta validitatea a ceea ce s-a primit. Este chiar posibil ca rezultatele să fie distorsionate atunci când o întrebare ar putea fi formatată incorect.
3. Cercetarea cantitativă creează uneori medii nenaturale.
Cercetarea cantitativă funcționează bine atunci când un mediu verificabil este disponibil pentru studiu. Cercetătorii pot profita apoi de deciziile luate în acel mediu pentru a extrapola date care sunt utile pentru analiză. Pot exista momente în care această abordare generează un scenariu nefiresc pe baza întrebărilor puse sau a abordărilor utilizate pentru a solicita informații. La fel cum un participant poate încerca să distorsioneze rezultatele prin furnizarea de răspunsuri falsificate, cercetătorii pot încerca să obțină același rezultat prin influențarea proiectării lucrării în etapele sale inițiale.
4. Unele eforturi de randomizare nu vor crea informații utilizabile.
Abordarea cantitativă nu caută motivul pentru care există variabile în medii specifice. Scopul său este de a găsi diferitele aspecte ale unui factor demografic într-un anumit mediu pentru a extrapola date care pot fi folosite în scopul generalizării. Deși impactul randomizării adaugă validitate rezultatului final, pot exista momente în care informațiile nu sunt utilizabile.
O persoană poate decide să cumpere pizza pentru că a avut o zi lungă la serviciu și nu are chef să gătească acasă. O altă persoană ar putea lua aceeași decizie pentru că este marți și întotdeauna cumpără pizza în acea zi. O a treia gospodărie ar putea deveni clienți ai unei pizzerii pentru că sărbătoresc o zi de naștere a familiei. Datele cantitative se uită la faptul că toată lumea a cumpărat pizza și nu-i pasă de motivele pentru care a făcut-o.
5. Nu există acces la un feedback specific.
Cercetarea cantitativă ar putea fi cel mai bine descrisă ca o notă de trecere. Știți cu certitudine că majoritatea unei populații demografice se va simți într-un anumit fel în legătură cu o anumită situație datorită datelor pe care le colectează cercetătorii. Știți că toată lumea cumpără pizza, dar ceea ce nu știți este câți oameni s-au bucurat de experiență și se vor întoarce pentru o altă tranzacție în viitor.
Statisticile pe care cercetătorii le colectează atunci când folosesc această abordare sunt utile pentru generalizări care vă permit să vedeți dacă bunurile sau serviciile obțin o notă de trecere într-un anumit grup demografic. Ceea ce aceste date nu pot produce sunt incidente specifice de feedback care permit o perfecționare pozitivă.
6. Studiile de cercetare cantitativă pot fi foarte costisitoare.
Dacă prețul este o problemă atunci când trebuie să se facă munca de cercetare, atunci abordarea cantitativă are o barieră semnificativă de luat în considerare. Un singur rezultat poate costa mai mult de 100.000 de dolari atunci când interesele corporative caută mai multe date de analizat. Una dintre cele mai populare metode atunci când se folosește această abordare este folosirea unui focus grup. Lucrul cu grupuri de participanți pentru a solicita răspunsuri este cu aproximativ 40% mai ieftin decât alte metode de colectare a informațiilor, dar este în continuare o abordare problematică de gestionat pentru întreprinderile mici.
Există unele metode accesibile de utilizat atunci când se ia în considerare metoda de cercetare cantitativă, cum ar fi sondajele online sau e-mailurile, dar nu aveți nicio garanție că respondenții se încadrează în grupul demografic vizat.
7. Validitatea răspunsurilor creează întotdeauna un nor de îndoială asupra rezultatelor finale.
Cercetătorii nu au nicio modalitate semnificativă de a determina dacă răspunsurile pe care cineva le dă în timpul unui efort de cercetare cantitativă sunt corecte. Această lucrare se bazează întotdeauna pe presupunerea că toată lumea este sinceră și fiecare situație. Deoarece observarea directă nu este întotdeauna posibilă cu această abordare, datele au întotdeauna o nuanță de îndoială, chiar și atunci când se generalizează rezultatele la restul populației.
Acest dezavantaj este motivul pentru care vedeți atât de multe eforturi de cercetare cantitativă duplicată. Atunci când aceleași rezultate apar de mai multe ori, atunci există mai multă încredere în datele produse. Dacă apar rezultate diferite, atunci cercetătorii știu că există preocupări legate de informații care necesită gestionare.
8. Caracteristicile individuale nu se aplică întotdeauna la populația generală.
Cercetătorii se confruntă întotdeauna cu riscul ca răspunsurile sau caracteristicile oferite într-un studiu cantitativ să nu fie o reprezentare exactă a întregii populații. Este relativ ușor să se ajungă la concluzii sau corelații false din cauza ipotezelor care sunt necesare pentru această lucrare. Chiar și eșantionarea randomizată care are loc pentru a elimina părtinirea din ecuație nu este 100% exactă. Singura certitudine pe care o avem din aceste date este că, dacă adunăm suficient de multe, atunci mediile care rezultă din analiza datelor oferă o cale spre ceva utilizabil.
Concluzie
Utilizarea cercetării cantitative este necontroversată în majoritatea științelor biologice și fizice. Ea este adesea comparată cu metodele calitative, deoarece același adevăr se aplică acestei abordări. Fiecare dintre ele este folosită atunci când este cea mai potrivită opțiune.
Este mai controversată utilizarea metodei cantitative în științele sociale, unde individualitatea este uneori mai importantă decât datele demografice.
Utilizăm metodele cantitative pentru a oferi expresii testabile și precise ideilor calitative. Apoi folosim metodele calitative pentru a înțelege concluziile pe care le generăm din analiza statistică a abordării cantitative.
De aceea trecem în revistă avantajele și dezavantajele cercetării cantitative ori de câte ori este necesară colectarea de date. Aceasta ne permite să ne concentrăm pe fapte în loc de opinii într-un mod pe care îl putem reproduce în studiile viitoare.
.