Beta-carotenul este principala sursă alimentară sigură de vitamina A, esențială pentru creșterea și dezvoltarea normală, funcționarea sistemului imunitar, sănătatea pielii și a epiteliilor și a vederii (1).
Beta-carotenul are proprietăți antioxidante care pot ajuta la neutralizarea radicalilor liberi – molecule reactive de oxigen care pot deteriora lipidele din membranele celulare, proteinele și ADN-ul. Toate aceste modificări și un stres oxidativ ridicat pot duce la apariția bolilor cardiovasculare, a inflamației cronice și a cancerului (2).
În prezent, nu este clar dacă unele efecte benefice ale beta-carotenului și ale altor carotenoizi la om sunt rezultatul activității lor antioxidante sau al altor mecanisme non-antioxidante. De mulți ani, rezultatele studiilor la om sunt contradictorii. Zeci de studii epidemiologice corelează aportul de carotenoizi, în special de beta-caroten, alfa-caroten, licopen și beta-criptoxantină, cu o incidență mai mică a cancerului, a evenimentelor cardiovasculare, a inflamațiilor cronice și a altor boli cronice. Datele din unele studii de intervenție la om cu carotenoizi arată neutru sau chiar indică un risc mai mare de îmbolnăvire.
Studiile in vitro indică faptul că carotenoizii pot, de asemenea, să inhibe oxidarea grăsimilor în anumite condiții. Ele pot avea potențial antiaterosclerotic, dar efectele lor la om par să fie mai complexe (3).
Beta-carotenul și alte carotenoide pot facilita comunicarea între celulele vecine prin stimularea sintezei de proteine care formează pori în membranele celulare, permițând comunicarea prin schimbul de molecule mici (4). Acest efect pare să nu aibă legătură cu vitamina A sau cu activitățile antioxidante ale diferitelor carotenoide (5).
Din experimentele pe animale și din studiile de asociere a devenit evident că carotenoidele ar trebui să aibă un efect pozitiv asupra țesutului adipos, a grăsimii hepatice și a altor parametri metabolici. Recent, A. Canas și colab. au publicat date care dovedesc efectul benefic al carotenoidelor mixte asupra adipozității la copii (70). Majoritatea parametrilor metabolici, inclusiv IMC, masa țesutului adipos visceral și a țesutului adipos subcutanat au scăzut și s-au corelat cu creșterea nivelurilor plasmatice de beta-caroten.
Câteva studii clinice au constatat că suplimentarea cu beta-caroten îmbunătățește mai mulți parametri ai funcției imunitare, cum ar fi creșterea numărului de celule albe din sânge și a activității celulelor ucigașe naturale (6, 7, 8). Cu toate acestea, deoarece vitamina A este esențială pentru funcționarea normală a sistemului imunitar, este dificil de determinat dacă efectele beta-carotenului sunt legate de activitatea lor de vitamina A sau de alte activități ale carotenoidelor.
Sunt prezentate date emergente în domeniul carotenoidelor pentru sănătatea cognitivă. Un raport al studiului Physicians’ Health study II a afirmat că o suplimentare pe termen lung cu beta-caroten a îmbunătățit memoria verbală și funcția cognitivă în general (71). Alte studii nu au putut demonstra același efect, probabil pentru că o perioadă de tratament de 18 ani nu poate fi repetată niciodată într-un studiu uman, așa cum s-a făcut în Physicians’ Health Study I și II.
Pentru un alt carotenoid, luteina, este stabilit impactul asupra sănătății cognitive, mai ales asupra vitezei de procesare neuronală, a îmbunătățirii memoriei și atenției (74,75).
Carte tipărită de Dr. Peter Engel în 2010, revăzută și revizuită de Dr. Adrian Wyss la 08.10.17.
.