Terapia prin apă poate să nu fie o terapie „de urmat” pentru defensivitatea tactilă, dar un studiu de caz din arhivele noastre arată cum poate avea un impact semnificativ asupra progresului unui copil. Defensivitatea tactilă este o tulburare de procesare senzorială în care corpul percepe diferit intrările și poate face chiar și cea mai blândă atingere afectuoasă o experiență traumatizantă.
În acest studiu de caz, Helen, care are sindromul Down, este extrem de sensibilă la atingere, în special la mâini, picioare și pe cale orală. Atingerea în aceste zone i-ar provoca durere și i-ar distrage rapid atenția de la o activitate. După ce a terminat terapia fizică, kinetoterapeuții din țara ei i-au sugerat să încerce terapia acvatică pentru a continua să facă îmbunătățiri. Terapeutul ei acvatic, Julie Mortenson, a lucrat individual cu Helen pentru a-i îmbunătăți abilitatea de a urma instrucțiunile și pentru a reduce impactul defensivității tactile asupra activităților sale de zi cu zi.
Utilizând o piscină HydroWorx din seria 2000 de la Spitalul de Copii din St. Paul, MN, Mortenson poate reduce adâncimea apei chiar și la doar câțiva centimetri pentru a crea un mediu sigur, dar provocator pentru ca Helen să exerseze primirea de input senzorial în timp ce face și alte lucruri. De obicei, ne gândim la utilizarea benzii de alergare subacvatică ca la o modalitate de antrenament pentru mers, dar în acest caz Mortenson și-a stabilit obiectivul de a utiliza banda de alergare ca o modalitate de a exersa urmarea unor direcții complexe cu input senzorial într-un mod sigur și echilibrat.
Această utilizare unică a terapiei acvatice și a bazinului HydroWorx este o amintire excelentă a modului în care puțină creativitate și multă muncă asiduă pot avea rezultate surprinzătoare și impresionante!
Vezi povestea lui Helen aici: