Insulina este un hormon care joacă un rol esențial în reglarea nivelului de glucoză din sânge. O lipsă de insulină sau o incapacitate de a răspunde în mod adecvat la insulină poate duce fiecare la apariția simptomelor diabetului.
Pe lângă rolul său în controlul nivelului de zahăr din sânge, insulina este, de asemenea, implicată în stocarea grăsimilor.
Rolul insulinei în organism
Insulina este un hormon care joacă o serie de roluri în metabolismul organismului.
Insulina reglează modul în care organismul utilizează și stochează glucoza și grăsimile. Multe dintre celulele organismului se bazează pe insulină pentru a prelua glucoza din sânge pentru energie.
Insulina și nivelul glucozei din sânge
Insulina ajută la controlul nivelului de glucoză din sânge prin semnalizarea ficatului și a celulelor musculare și adipoase pentru a prelua glucoza din sânge. Prin urmare, insulina ajută celulele să preia glucoza pentru a fi folosită pentru energie.
Dacă organismul are suficientă energie, insulina semnalează ficatului să preia glucoza și să o stocheze sub formă de glicogen.
Ficatul poate stoca până la aproximativ 5% din masa sa sub formă de glicogen.
Câteva celule din organism pot prelua glucoza din sânge fără insulină, dar majoritatea celulelor au nevoie de prezența insulinei.
Insulina și diabetul de tip 1
În cazul diabetului de tip 1, organismul produce insuficientă insulină pentru a regla nivelul glicemiei.
Fără prezența insulinei, multe dintre celulele organismului nu pot prelua glucoza din sânge și, prin urmare, organismul folosește alte surse de energie.
Cetonele sunt produse de ficat ca o sursă alternativă de energie, însă nivelurile ridicate de cetone pot duce la o stare periculoasă numită cetoacidoză.
Persoanele cu diabet de tip 1 vor trebui să își injecteze insulină pentru a compensa lipsa de insulină din organism.
Insulina și diabetul de tip 2
Diabetul de tip 2 se caracterizează prin faptul că organismul nu răspunde eficient la insulină. Acest lucru se numește rezistență la insulină. Ca urmare, organismul este mai puțin capabil să preia glucoza din sânge. În stadiile incipiente ale diabetului de tip 2, organismul răspunde producând mai multă insulină decât ar fi necesar în mod normal.
Dacă diabetul de tip 2 se dezvoltă de-a lungul mai multor ani, solicitările suplimentare ale pancreasului de a produce insulină pot duce la pierderea celulelor producătoare de insulină (cunoscute sub numele de celule beta pancreatice) pe măsură ce acestea se uzează.
În funcție de nivelul lor de rezistență la insulină, persoanele cu diabet zaharat de tip 2 pot avea nevoie, de asemenea, să facă injecții cu insulină pentru a-și controla nivelul de zahăr din sânge.
Insulina și stocarea grăsimilor
Pe lângă faptul că este implicată în reglarea glicemiei, insulina este implicată și în modul în care grăsimile sunt utilizate de organism. Atunci când ficatul și-a epuizat capacitatea de glicoge, insulina semnalează celulelor adipoase să preia glucoza pentru a fi stocată sub formă de trigliceride.
Un efect suplimentar al insulinei constă în inhibarea descompunerii grăsimilor.
Insulină sintetică
Persoanele cu diabet de tip 1 și o parte dintre persoanele cu diabet de tip 2 vor trebui să ia insulină exogenă (insulină care nu este produsă de propriul organism). Insulina este de obicei injectată, dar poate fi, de asemenea, administrată cu ajutorul unei pompe de insulină care infuzează continuu insulină pe parcursul zilei și al nopții.
Insulina sintetică este produsă în laboratoare și este cea mai frecventă formă de insulină prescrisă în scopuri medicamentoase. Insulina de origine animală nesintetică este, de asemenea, disponibilă în Marea Britanie, dacă se preferă.