de Roxanna Brock McDade
Influențele regiunii cunoscute sub numele de Mesoamerica pot fi văzute la fel de aproape ca orice bucătărie. Cuvinte precum „avocado”, „ciocolată” și „roșie” provin din limba Nahuatl din Mexic, având originea în „ahuacatl”, „chocolatl” și „tomatl”. Poporul Nahua din Mexic încă mai vorbește limba Nahuatl și s-ar putea să fiți familiarizat cu un grup istoric de oameni Nahua: aztecii, care erau cunoscuți și sub numele de Mexica. Aceștia și multe alte grupuri mezoamericane au trăit în Mexic înainte de sosirea exploratorilor europeni.
Unde era Mesoamerica?
Zona ocupată de țări din zilele noastre precum Belie, Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras, Mexic și Nicaragua constituie ceea ce cercetătorii numesc Mesoamerica. Numele „Mesoamerica” a fost inventat de antropologul Paul Kirchkoff în 1943. Regiunea are o geografie fizică diversă; în interiorul granițelor zonei cunoscute sub numele de Mesoamerica se găsesc regiuni de coastă, deșerturi, munți și zone tropicale cu un nivel ridicat de umiditate.
Multe civilizații diferite trăiesc în această regiune, dar ele au avut câteva caracteristici comune. Practicile lor religioase includeau mai multe zeități și toate au folosit un calendar similar de 260 de zile. Mâncau multe dintre aceleași alimente, inclusiv fasole, porumb și dovleac, și au construit structuri similare. Grupurile culturale mesoamericane includ mayașii, mixtecii, mexicanii (numiți și azteci), olmecii, teotihuacanii și zapotecii.
- Harta Mesoamericană
- Cartografia Mesoamericană
- Popoare, geografie și limbi
- Mesoamerica și istoria sa
Când a fost perioada mesoamericană?
Istoria mezoamericană este de obicei împărțită în diferite perioade. Aceste perioade se termină atunci când spaniolii au intrat în Tenochtitlan (capitala Mexica) în 1519, deși o parte din cultura mesoamericană a persistat dincolo de acel an.
- Perioada preclasică a fost cuprinsă între aproximativ 1800 î.e.n. și aproximativ 250 e.n. Culturile asociate cu această epocă includ Maya, Olmec, Tlatilco, Teotihuacan și Zapotec.
- Perioada clasică se întinde de la 150 e.n. până la 650 e.n. Principalele culturi active în această perioadă au fost Maya și Teotihuacan.
- Perioada Epiclasică a început în 650 e.n. și s-a încheiat în jurul anului 900 e.n., culturile Maya și Toltec fiind cele mai active.
- Perioada Postclasică s-a desfășurat între 900 e.n. și 1519. Culturile Maya, Mexica (aztecă), Mixtec și Toltec sunt asociate cu această perioadă.
Istoricii și manualele mai vechi se referă uneori la aceste perioade ca fiind „precolumbiene”. Cu toate acestea, acest termen nu mai este folosit.
- Cronologia Mesoamericană
- Mesoamerica și America Centrală, 2000-1000 î.e.n.
- Cronologia Mesoamericană
- Ascensiunea și decăderea culturilor pe Cronologia Mesoamericană
Ce limbă vorbeau oamenii?
Oamenii din Mesoamerica vorbeau cel puțin 125 de limbi, nu doar una. Chiar și în cadrul unei singure civilizații, exista diversitate lingvistică; de exemplu, poporul maya vorbea limbi precum k’iche și tzotzil. Între timp, mexicanii, care erau din punct de vedere etnic nahua, vorbeau de obicei nahuatl. Alte limbi comune în regiune includeau Chinantec, Huastec, Mazatec, Otomi și Totonac. Unele dintre acestea ar putea fi grupate în familii de limbi, cum ar fi limbile mayașă, mixe-zoqueană sau otomangueană.
- Limbile indienilor mesoamericani
- Hotspoturi lingvistice: Mesoamerica
- Istoria grupului lingvistic Nawa
- Limba maya
Scrierea
Diferite culturi mezoamericane au dezvoltat diferite tipuri de scriere. De exemplu, grupuri precum mixtecii și nahua au adoptat sisteme de scriere rebus, care se bazau pe imagini, foarte asemănătoare cu hieroglifele egiptene. Majoritatea limbilor mesoamericane au fost scrise cu astfel de sisteme pictografice, dar mayașii au dezvoltat un tip de scriere mai asemănător cu al nostru, cu litere reprezentând diferite sunete care se combină pentru a forma cuvinte.
- Rădăcinile scrierii mesoamericane
- Sisteme de scriere mesoamericane
- Dovezi timpurii ale scrierii mesoamericane
Calendarul de 260 de zile vs. Calendarul de 365 de zile
Culturile mesoamericane foloseau două calendare: un calendar de 260 de zile, format din 20 de luni cu 13 zile fiecare, și un calendar de 365 de zile, care includea 18 luni cu 20 de zile fiecare și cinci zile suplimentare la sfârșit. Calendarul de 365 de zile era folosit de agricultori, în timp ce calendarul de 260 de zile era folosit pentru planificarea ritualurilor religioase. La fiecare 52 de ani, cele două calendare diferite începeau în aceeași zi, ceea ce constituia o ocazie pentru ritualuri speciale. De exemplu, Mexica ar fi ținut un ritual cunoscut sub numele de Ceremonia Focului Nou, care avea ca scop să aducă începutul unui alt ciclu de 52 de ani prin reînnoirea soarelui; dacă ritualul eșua, se spunea că soarele și luna vor muri și că lumea se va sfârși.
- Sistemul calendaristic al vechilor maya
- Viitorul antic: Mesoamerican and Andean Timekeeping
- Originea calendarului mesoamerican de 260 de zile
- Ceremonia focului nou
Religia și panteonul zeilor
Religiile mesoamericane erau politeiste. Fiecare cultură avea propriile divinități, deși unele se suprapuneau între grupuri. De exemplu, un zeu șarpe cu pene și un zeu al ploii există în multe culturi. Mexica îl numeau pe zeul ploii Tlaloc, în timp ce Quetzalcoatl era numele zeului șarpe cu pene. Cu toate acestea, mayașii își numeau zeul ploii Chaac, în timp ce numele zeului șarpelui cu pene includea Kukulkan și Q’uq’umatz. Imaginile acestor zeități create de ambele culturi au multe trăsături similare.
Credințele religioase ale popoarelor mezoamericane erau destul de complexe. Majoritatea culturilor credeau că universul funcționa pe două axe; punctul central în care cele două se întâlneau era centrul universului, axis mundi. Planul orizontal se împărțea în patru direcții, fiecare fiind asociată cu divinități sau simboluri diferite. Planul vertical este împărțit în trei niveluri: tărâmul celest, cel terestru și cel subteran.
- The Maya: History, Culture, and Religion
- Sacrificiul uman: De ce au practicat aztecii acest ritual sângeros
- Identitățile astronomice ale zeilor mesoamericani
- Quetzalcoatl: Zeul cu barbă albă al antichităților mesoamericane
Jocul cu mingea
Un sport ritual cunoscut acum sub numele de joc cu mingea a fost jucat în toată Mesoamerica din vremea olmecilor încoace. Jocul cu mingea era jucat pe terenuri care erau adesea situate în incinta sacră a unui oraș. Se juca prin trecerea unei mingi solide de cauciuc între jucători fără a folosi mâinile; obiectivul jocului pare să fi variat de la o cultură la alta. Scopul jocului pare, de asemenea, să fi variat. Uneori, prizonierii de război erau forțați să joace împotriva răpitorilor lor. Alteori, o dispută ar fi fost rezolvată prin joc în loc de război. Este posibil ca unele jocuri să fi fost un simbol al migrației soarelui între tărâmuri. Iar unele artefacte înfățișează jocuri de minge care se termină cu un sacrificiu ritual.
- Istoria brutală și sângeroasă a jocului de minge mesoamerican, unde uneori, înfrângerea însemna moarte
- Jocul de minge mesoamerican (Istoria aztecă)
- Un joc de minge antic revine în Mexic