Concepte cheie
Sisteme imbricate
Bronfenbrenner a conceptualizat patru sisteme ecologice cu care interacționează un individ, fiecare dintre ele fiind imbricate în celelalte. Enumerate de la cel mai apropiat de persoană la cel mai îndepărtat:
1. Microsistemul – Prefixul „micro” provine din greacă pentru „mic” și este primul și cel mai imediat strat al sistemelor imbricate. Acesta cuprinde relațiile umane ale unui individ, interacțiunile interpersonale și mediul înconjurător imediat. Un exemplu al acestui sistem ar fi relația dintre un individ și părinții săi, frații și surorile sale sau mediul școlar.
2. Mezosistemul – Al doilea strat de la individ, care înconjoară microsistemul și cuprinde diferitele interacțiuni dintre personajele microsistemului. De exemplu, relația dintre familia individului și profesorii sau administratorii școlii sale. Pentru ca o interacțiune să fie considerată parte a mezosistemului, trebuie să fie o interacțiune directă între două aspecte ale microsistemului care influențează dezvoltarea individului.
3. Exosistemul – Exosistemul este cel de-al treilea strat și conține elemente ale microsistemului care nu afectează individul în mod direct, dar o pot face în mod indirect. De exemplu, dacă un părinte și-ar pierde locul de muncă sau i s-ar reduce orele de lucru, acest lucru ar afecta copilul într-un mod indirect, cum ar fi presiunea financiară sau creșterea stresului parental.
4. Macrosistemul – Prefixul „macro” provine din greacă pentru „mare” și este folosit deoarece acest sistem a fost considerat atotcuprinzător. Al patrulea și cel mai exterior strat al modelului bioecologic, acesta cuprinde credințele și programările culturale și societale care influențează dezvoltarea unui individ. Exemple în acest sens ar fi normele de gen sau influența religioasă.
Critici ale modelului timpuriu
Modelul timpuriu al lui Bronfenbrenner al sistemului bioecologic a fost uneori criticat pentru că nu a pus accentul pe rolul activ al individului în propria dezvoltare. Ca atare, uneori, propriile caracteristici biologice și de identificare ale individului, cum ar fi vârsta, sănătatea, sexul sau genul, sunt considerate primul strat neoficial al sistemelor imbricate.
În iterațiile ulterioare, o a cincea etapă este considerată parte a modelului bioecologic, numită cronosistem. Acest sistem se concentrează pe interacțiunea dintre diferitele sisteme și pe modul în care acestea se afectează reciproc în timp. Un exemplu în acest sens ar fi părinții care certă un copil pentru neascultare, ceea ce reprezintă un exemplu de interacțiune microsistem-macrosistem. În timp ce părinții sunt membri ai microsistemului, ei întăresc o credință culturală conform căreia copiii ar trebui să își asculte întotdeauna părinții. Se presupune că, în timp, copilul va crește și va deveni ascultător.
Modeluri ulterioare
Proces – Persoană – Context – Timp (PPCT)
Acest model a fost adaptat ulterior pentru a include cronosistemul, bazat pe patru principii de stabilire și pe interacțiunile lor, care au fost baza inițială a lui Bronfenbrenner pentru teoria bioecologică:
Proces – Procesele de dezvoltare care au loc prin interacțiunile sistematice menționate mai sus. Ceea ce Bronfenbrenner a numit procese proximale a funcționat ca mecanism primar al dezvoltării unui individ.
Persoana – Acest principiu a fost stabilit pentru a indica rolul individului și al caracteristicilor sale personale în interacțiunile sociale și în dezvoltarea sa individuală. Aceste caracteristici includ vârsta, sexul, genul, sănătatea fizică sau mentală și altele. Unele dintre aceste caracteristici sunt mai vizibile decât altele (cum ar fi vârsta) și, ca atare, sunt mai ușor de măsurat în timp.
Context – Sistemele (acum cinci) ale modelului bioecologic servesc drept context pentru dezvoltarea unui individ – microsistemele, mezo-, exo-, macro- și cronosistemele.
Timp – Cel mai esențial element al modelului bioecologic. Deoarece acest model măsoară dezvoltarea unui individ, aceste interacțiuni au loc pe o scară cronologică, măsurabilă. Timpul influențează interacțiunile sistemice în cadrul duratei de viață a unui individ, precum și între generații, cum ar fi în cazul „valorilor familiale”, un set de moravuri sau credințe care sunt transmise între generații și care modelează dezvoltarea. Acesta ar fi un exemplu de interacțiune microsistemică în timp.
.