Protoni, deutoni și ioni de heliu de diferite energii până la 42 MeV au fost folosiți pentru a induce fisiunea în ținte subțiri de Th232, U235, U238 și NP237. Emisia de particule α în timpul fisiunii a fost detectată de un sistem de detectoare în stare solidă cuplate la un sistem de analiză a înălțimii impulsurilor cu coincidență. Particulele α emise înainte de fisiune au fost distinse de particulele α însoțite de fisiune prin corelația unghiulară strânsă între particulele α și fragmentele de fisiune care prevalează în acest din urmă caz. S-a constatat că probabilitatea de emisie α în timpul fisiunii este insensibilă la energia de excitație în intervalul de energie cuprins între aproximativ 5 și 38 MeV pentru o varietate de nuclee grele, de la toriu la plutoniu. Există o sugestie conform căreia emisia de particule α este cu o fracțiune mai probabilă pentru fisiunea spontană decât pentru fisiunea acelorași nuclee excitate la energii ≥5 MeV. A fost detectată emisia de particule α în fisiunea At213 (Bi209+42 MeV α), probabilitatea de fisiune însoțită de α fiind de aproximativ 13 ori mai mare decât cea pentru un nucleu tipic de toriu sau uraniu. Un posibil efect al momentului unghiular asupra probabilității de emisie α în timpul fisiunii a fost căutat prin formarea Pu239 în două moduri diferite, energia de excitație fiind aceeași, dar momentul unghiular fiind diferit. Nu s-a observat niciun efect semnificativ. O corelație între energia particulelor α și acuitatea distribuției unghiulare a acestora în raport cu fragmentele de fisiune, care a fost observată la energii mai mici, a fost observată aici ca fiind valabilă și la energii de excitație mai mari. Într-un experiment pentru a determina dacă există o corelație între probabilitatea de emisie a particulelor α și raportul de masă al celor două fragmente grele de fisiune, există o sugestie că fragmentele aproape simetrice au o probabilitate ușor mai mică de a emite o particulă α decât fragmentele grele asimetrice, deși efectul nu este foarte pronunțat.
- Recepționat 19 iunie 1967
DOI:https://doi.org/10.1103/PhysRev.163.1315
.