Memoria și îmbătrânirea
Memoria este definită ca fiind „puterea sau procesul de reproducere sau de reamintire a ceea ce a fost învățat și reținut” (Merriam-Webster Dictionary). Capacitatea noastră de a ne aminti și de a ne reaminti trecutul este ceea ce ne leagă de familiile noastre, de prietenii noștri și de comunitatea noastră.
Pe măsură ce îmbătrânim, modificări subtile ale memoriei apar în mod natural ca parte a procesului de îmbătrânire. Cu toate acestea, uneori aceste schimbări apar mai devreme decât se anticipa sau mai repede decât se aștepta. Aceste schimbări trec adesea neobservate, dar, alteori, pot fi deranjante pentru noi înșine sau pentru ceilalți. Există o serie de lucruri care pot cauza probleme cu memoria sau pot înrăutăți schimbările normale legate de vârstă. De exemplu, uneori, schimbările de memorie se pot datora unui efect secundar al unui medicament sau unei probleme de sănătate existente sau în curs de dezvoltare, cum ar fi depresia, anxietatea, problemele de somn, bolile de inimă, infecțiile la nivelul creierului, tumorile cerebrale, cheagurile de sânge, traumatismele craniene, bolile tiroidiene, deshidratarea sau deficiența de vitamine. Dacă acesta este cazul, identificarea și tratarea afecțiunii vă poate îmbunătăți memoria.
Cu toate acestea, atunci când pierderea memoriei ne împiedică să îndeplinim sarcinile zilnice și rolurile noastre obișnuite în viață, aceasta devine o problemă de sănătate care necesită o evaluare suplimentară de către profesioniștii din domeniul sănătății.
Ce probleme de memorie sunt o parte așteptată a îmbătrânirii normale?
Simpla uitare („cheile lipsă”) și întârzierea sau încetinirea reamintirii numelor, datelor și evenimentelor pot face parte din procesul normal de îmbătrânire. Există mai multe procese de memorie, inclusiv învățarea de informații noi, reamintirea informațiilor și recunoașterea informațiilor familiare. Fiecare dintre aceste procese poate fi perturbat, ceea ce duce la experiența uitării. Există, de asemenea, diferite tipuri de memorie, fiecare dintre acestea putând fi afectate în mod diferit de îmbătrânirea normală, după cum se arată mai jos.
Funcțiile memoriei conservate
- Memoria la distanță (capacitatea de a-și aminti evenimente de acum câțiva ani)
- Memoria procedurală (îndeplinirea sarcinilor)
- Memoria semantică (cunoștințe generale)
.
Diminuarea funcțiilor memoriei
- Învățarea de noi informații
- Rechemarea de noi informații (durează mai mult timp pentru a învăța ceva nou și pentru a-l reaminti)
Ce alte modificări cognitive apar odată cu îmbătrânirea normală?
- Limbajul este afectat în mod modest de îmbătrânirea normală. Limbajul reprezintă „cuvintele, pronunția lor și modurile în care acestea sunt folosite în combinație pentru a fi înțelese.”
- Comprehensiunea limbajului (înțelegerea regulilor limbii) este de obicei păstrată, la fel ca și vocabularul (memoria semantică) și sintaxa (modul în care cuvintele sunt puse împreună).
- Problemele de a reține nume și de a găsi cuvinte în conversații („vârful limbii”) sunt foarte frecvente, iar fluența verbală (îi ia mai mult timp să „scoată cuvintele”) poate fi, de asemenea, afectată
- În timp ce inteligența verbală (vocabularul) rămâne neschimbată odată cu îmbătrânirea, viteza de procesare a informațiilor încetinește treptat (cum ar fi abilitățile de rezolvare a problemelor).
- Funcțiile executive (planificare, gândire abstractă) rămân normale pentru sarcinile de zi cu zi, dar sunt încetinite atunci când se confruntă cu sarcini noi sau cu o atenție divizată („multi-tasking”).
- O încetinire a vitezei de procesare cognitivă și a timpului de reacție („lovirea soneriei”) apare odată cu îmbătrânirea.
Ce probleme de memorie nu sunt considerate o parte a îmbătrânirii normale?
Problemele de memorie care încep să interfereze cu viața și activitățile zilnice normale nu sunt considerate îmbătrânire normală. A uita unde ți-ai pus ochelarii este un simplu semn de uitare, dezorganizare sau îmbătrânire normală; cu toate acestea, a uita la ce folosesc ochelarii sau că sunt purtați pe față nu este o problemă normală de memorie.
Pierderea memoriei și problemele de gândire observate în cazul tulburărilor cognitive ușoare (MCI) sau al demenței nu reprezintă o îmbătrânire normală. Cercetătorii cred acum că deficiența cognitivă ușoară este un punct pe calea spre demență pentru unele persoane și etapa dintre schimbările mentale care se observă în cazul îmbătrânirii normale și demența în stadiu incipient. Nu toate persoanele diagnosticate cu deficiență cognitivă ușoară vor dezvolta demență. În cele ce urmează sunt evidențiate unele dintre modificările anormale ale memoriei care sunt observate în MCI și în demență.
Probleme de memorie la persoanele cu deficiență cognitivă ușoară
- Uită evenimente recente, repetă aceleași întrebări și aceleași povești, uneori uită numele prietenilor apropiați și ale membrilor familiei, uită frecvent întâlniri sau evenimente planificate, uită conversații, rătăcește deseori obiecte.
- Are probleme în a găsi cuvintele dorite. Are dificultăți în a înțelege informațiile scrise sau verbale (cu care i se vorbește).
- Își pierde concentrarea. Este ușor de distras. Are nevoie să scrie memento-uri pentru a face lucruri, altfel va uita.
- Se poate chinui, dar poate finaliza sarcini complexe, cum ar fi plata facturilor, administrarea medicamentelor, cumpărături, gătit, curățenie în casă, condusul mașinii.
- Are multe deficiențe importante de memorie, dar poate funcționa în continuare independent.
Probleme de memorie la persoanele cu demență
Are multe dintre aceleași simptome ale MCI plus, pe măsură ce demența progresează:
- Este incapabil să îndeplinească sarcini zilnice complexe (de exemplu, plata facturilor, administrarea medicamentelor, cumpărături, condusul auto).
- Își pierde perspicacitatea sau conștientizează pierderea memoriei.
- Dezvăluie o judecată slabă.
- Diminuează gândirea rațională și capacitatea de a rezolva probleme.
- Memoria, limbajul și cogniția devin atât de afectate încât sarcinile de îngrijire personală nu mai pot fi efectuate fără ajutorul unei alte persoane.
Poate fi conservată memoria în timpul procesului de îmbătrânire?
Potrivit ghidului de practică al Academiei Americane de Neurologie pentru pacienții cu tulburări cognitive ușoare, cel mai bun lucru pe care îl puteți face pentru a vă menține sănătatea creierului este să faceți exerciții fizice (în special exerciții aerobice) de două ori pe săptămână.
Deși nu există o legătură clară și dovedită că a face oricare dintre următoarele va ajuta la încetinirea declinului memoriei și al abilităților de gândire, acestea sunt recomandări generale pentru menținerea unei sănătăți bune.
- Mențineți o tensiune arterială, un nivel al colesterolului și un nivel al glicemiei bune.
- Încetați să mai fumați și evitați consumul excesiv de alcool.
- Mâncați o dietă sănătoasă – una bogată în antioxidanți și ulei de măsline – reduce riscul de demență. Luați în considerare dieta mediteraneană sau dieta Dash.
- Mențineți o greutate adecvată,
- Rămâneți pozitivi, găsiți fericirea, fiți recunoscători.
- Reduceți stresul.
- Obțineți o cantitate adecvată de somn.
- Exercitați-vă corpul (includeți exerciții aerobice , exerciții de forță, exerciții de întindere și exerciții de echilibru).
- Exercitați-vă creierul (faceți puzzle-uri, chestionare, jocuri de cărți, citiți, învățați o nouă limbă sau cântați la un nou instrument, învățați o nouă abilitate sau un nou hobby, urmați un curs).
- Rămâneți activi din punct de vedere social (împărtășiți hobby-uri cu persoane care gândesc la fel, alăturați-vă cluburilor, faceți voluntariat).
.