Omul este un animal social. Ființele umane interacționează unele cu altele în viața lor de zi cu zi, iar viețile diferitelor persoane din societate sunt încurcate între ele, într-un fel sau altul. În societate, fiecare dintre noi este legat de ceilalți prin relații, fie personale, fie publice. Obiectul de studiu al sociologiei studiază relațiile pe care oamenii le au unii cu alții într-o societate. Pozițiile definite pe care fiecare persoană le deține într-o societate sunt denumite „statut”. Statutul fiecărei persoane poate fi relativ la cele ale altora. Statutul unei persoane poate fi de două tipuri, fie atribuit (atribuit unei persoane prin naștere), fie dobândit (câștigat prin efort). Se așteaptă ca fiecare persoană cu un anumit statut social să aibă anumite responsabilități în cadrul societății. Aceste așteptări de la persoanele cu un anumit statut social, în ceea ce privește comportamentul, obligațiile și drepturile, se numesc „Roluri sociale”. Acest articol încearcă să descrie pe scurt rolurile sociale, să enumere diferitele tipuri de roluri sociale și să citeze exemple.
Rolurile sociale includ un set definit de acțiuni atribuite fiecărui individ din societate. În conceptul de roluri sociale, lumea este imaginată ca o scenă, iar indivizii care își asumă diferite roluri sociale sunt considerați actori. Teoria rolurilor, care se bazează pe observația că oamenii se comportă într-un mod previzibil, avansează ideea că activitățile unei persoane sunt în afara unor categorii definite. Aceasta spune că comportamentul unei persoane este specific contextului, bazat pe factori precum poziția socială. De exemplu, rolurile sociale ale unui electrician, ale unui medic, ale unui psiholog, ale unei mame, ale unui bunic sunt toate diferite unele de altele. Atunci când ai obținut statutul de medic, se așteaptă de la tine să joci rolurile sociale de a fi capabil să oferi tratament pentru boli, să fii bine informat, să poți prescrie medicamentele necesare și așa mai departe. Este de așteptat ca diferiți indivizi care dobândesc același tip de poziție socială să se comporte într-un mod uniform.
Potrivit lui Bruce Biddle, un sociolog celebru, cele cinci modele majore ale teoriei rolurilor sociale sunt:
- Teoria rolurilor funcționale – examinează rolurile sociale cu importanță pentru normele sociale împărtășite.
- Teoria rolurilor de interacțiune simbolică – se concentrează pe impactul interpretării individuale a răspunsurilor la comportament asupra rolurilor sociale.
- Teoria Rolurilor Structurale – utilizează modele matematice pentru a examina influența societății ca întreg asupra rolurilor
- Teoria Rolurilor Organizaționale – analizează dezvoltarea rolurilor în organizații
- Teoria Rolurilor Cognitive – examinează relația dintre așteptări și comportamente
Diferitele categorii de roluri sociale în sociologie sunt:
- Roluri Culturale – Cultura este unul dintre atributele majore ale societății. Oamenii se implică adesea în diferite aspecte ale culturii. O persoană care se află în domeniul culturii trebuie să îndeplinească așteptările asupra sa. De exemplu, un preot trebuie să îndeplinească îndatoriri precum îndeplinirea ritualurilor și ceremoniilor.
- Diferențierea socială – Aceasta se referă la schimbările rolurilor sociale în funcție de profesie și relații. Indivizii care practică diferite profesii, cum ar fi profesia de dascăl, asistent medical și instalator, au roluri diferite de îndeplinit.
- Roluri specifice situației – Oamenii își asumă diferite roluri, în funcție de situație. Uneori, o persoană se dovedește a fi victima unui accident sau un martor ocular din cauza unor situații imprevizibile.
- Roluri bio-sociologice – Ființele umane din mediul înconjurător au multiple responsabilități față de conservarea și păstrarea naturii și a membrilor săi.
- Roluri de gen – Se așteaptă de la noi să jucăm roluri în funcție de genul căruia îi aparținem, cum ar fi rolurile de tată, mamă, femeie etc.
Există diferite concepte legate de Rolurile sociale. Să vedem în detaliu câteva dintre acestea:
- Conflictul de roluri: Conflictul de rol se referă la situația care apare atunci când se așteaptă ca o persoană să acționeze în roluri contradictorii în viața de zi cu zi. Conflictele pot fi fie produsul unor interese contradictorii, fie atunci când există norme diferite cu privire la care sunt responsabilitățile unui anumit rol. Conflictele de roluri apar atât în viața personală, cât și în cea profesională. Un exemplu de conflict de rol este situația care apare atunci când se consideră că o mamă care lucrează nu se încadrează în rolul de „soție bună”.
- Distanțarea rolurilor: Distanțarea de rol se referă la practica de a se distanța de un rol. De exemplu, un actor poate fi nevoit să pună în practică foarte des conceptul de distanțare de rol, între perspectiva profesională și cea personală.
- Ieșirea din rol: Procesul de întrerupere a unui rol pentru a stabili un nou rol. Un exemplu este transformarea unui individ în părinte.
- Așteptare de rol: Se referă la setul de acțiuni care sunt așteptate de la o persoană care joacă un anumit rol. De exemplu, fiecare profesie are un set specific de roluri care sunt așteptate de la ei.
- Performanța rolului: Performanța de rol este un termen care se referă la nivelul de performanță al unei persoane în ceea ce privește rolul care îi este atribuit.
- Inversarea rolurilor: Se referă la actul prin care oamenii își schimbă rolurile între ei. De exemplu, un psiholog poate la un moment dat să ceară ajutorul unui prieten apropiat sau al unei rude.
- Segregarea rolurilor: Se referă la separarea partenerilor de rol unul de celălalt. De exemplu, un judecător al Curții nu se va prezenta pentru un caz cu care are legături personale.
- Set de roluri: Se referă la setul cumulativ de roluri pe care îl are un individ, din diferitele roluri pe care le joacă.
- Tensiune de rol: Se referă la stresul pe care o persoană îl resimte în îndeplinirea așteptărilor și obligațiilor asociate cu orice rol. Un exemplu este atunci când o persoană lucrează la un laptop, dar dorește în același timp să gătească mâncare pentru copiii săi.
- Asumarea rolului: Acțiunea de a prelua rolul unei alte persoane pentru a înțelege lucrurile din punctul lor de vedere. Un exemplu este atunci când un avocat încearcă să gândească din punctul de vedere al acuzatului în timp ce examinează un caz.