Înlocuirea T3 în timpul stresului sever sau a bolii – necesară sau nu?

Problema suplimentării pentru un nivel scăzut de hormoni tiroidieni în timpul unei boli acute sau a unui stres sever a fost dezbătută în rândul experților endocrini, dar acum pare inutilă, având în vedere cea mai recentă analiză a cercetării.

Cu Matthew Maiden, PhD, și Robert .J. McConnell, MD

Când sunteți sănătos, glanda dvs. tiroidă pur și simplu zumzăie, ținând pasul cu numeroasele sale funcții importante – după cum probabil știți, aceasta produce hormoni care vă reglează metabolismul, asigurând inclusiv sănătatea inimii, funcția digestivă, controlul mușchilor, starea de spirit și rezistența oaselor.1

Fatiga poate fi un simptom comun la pacienții care se confruntă cu boli tiroidiene, precum și cu afecțiuni precum sindromul de oboseală cronică și cancerul. Oboseala poate apărea, de asemenea, în condiții atât de diverse, cum ar fi înfometarea, precum și stresul chirurgical și recuperarea post-chirurgicală.2 Acest lucru poate fi ușor de explicat, având în vedere rolul axei hipotalamo-hipofizo-tiroidiene, responsabilă de reglarea funcțiilor energetice fiziologice ale organismului.

Cu toate acestea, atunci când vă confruntați cu o boală severă, toate funcțiile esențiale aflate sub controlul tiroidei pot lua-o razna.2 Afecțiunea rezultată este denumită sub diverse denumiri – sindromul de eutiroidie bolnavă, sindromul T3 scăzut sau sindromul de boală non-tiroidiană. Și acest lucru nu trebuie confundat cu hipotiroidismul, care apare atunci când hormonul de stimulare a tiroidei (TSH), sau tirotropina, crește în timp ce nivelurile de T3 și T4 rămân scăzute.

Experții au dezbătut mult timp ce trebuie să facă atunci când tiroida se oprește sau funcționează temporar defectuos – intervin pentru a înlocui hormonii sau o lasă în pace, motivând că anomaliile pot fi un răspuns adaptativ și temporar la boală. Pentru a face lumină în această insuficiență tiroidiană, medicii australieni au trecut în revistă ceea ce se știe despre dezbaterea dacă tratamentul cu hormoni de substituție tiroidiană este benefic sau nu.3

În primul rând, este util să știm cum apare afecțiunea. „Nivelurile de hormoni tiroidieni se modifică în timpul bolii”, spune Matthew Maiden, PhD, FCICM, FACEM, cercetător la Royal Adelaide Hospital din Adelaide, Australia de Sud, coautor al raportului.3 „În special, forma cea mai activă din punct de vedere biologic a hormonului tiroidian – triiodotironina, sau T3, scade. Acesta este un fenomen consistent observat în toate tipurile de boli, de exemplu, infecții, atac de cord, traumatisme, chiar și cancer”, spune el.

Cât de mult scade nivelul de T3 este cel mai probabil legat de gravitatea bolii, spune el pentru EndocrineWeb, ”și este cel mai vizibil la pacienții care necesită tratament în unitatea de terapie intensivă (ICU).”3

Fatiga severă și stresul fizic sunt cel mai strâns legate de un nivel scăzut de T3

Cercetările asupra pacienților, atât adulți cât și copii, care sunt supuși unei intervenții chirurgicale pe cord (de exemplu, bypass cardiac) au examinat probabilitatea aparent crescută de fluctuații ale nivelurilor de hormoni tiroidieni, deoarece acești hormoni au un impact direct asupra funcției cardiace.4.5 De fapt, persoanele care se confruntă cu o boală critică, înfometare, cancer, în plus față de o intervenție chirurgicală majoră, pot experimenta o scădere a nivelurilor lor normale de T3.

În special, hipotiroidismul a fost legat de o scădere a performanței cardiace și de un posibil rol în fibrilația atrială. În mod similar, impactul stării T3 a fost raportat asupra mai multor alte afecțiuni clinice, în special în timpul perioadei perioperatorii.6,7 Nivelurile serice scăzute de T3 au fost inversate cu T3 suplimentar și s-a demonstrat, de asemenea, că îmbunătățește performanța hemodinamică și reduce aritmia.5

Această stare în care funcția tiroidiană normală este afectată în mod negativ pare să afecteze chiar și persoanele cu sindrom de oboseală cronică au fost observate că suferă de sindromul T3 scăzut.8

Înlocuirea hormonului tiroidian dezbătută în perioade de stres, boală

„Având în vedere că T3 este necesar pentru sănătate, rămâne neclar dacă un nivel scăzut de T3, așa cum se observă în timpul unei boli severe, este un răspuns adaptativ sau dacă lipsa acestui hormon contribuie la o recuperare slabă după o stare critică”, spune Dr. Maiden. „Mulți endocrinologi consideră că această stare T3 scăzută nu necesită tratament”. Dar incertitudinea cu privire la acest punct de vedere continuă să circule, spune el, probabil pentru că nu există suficiente cercetări pe această temă pentru a-i informa în mod corespunzător pe medici.

În această lucrare3, Dr. Maiden relatează despre studii care au experimentat suplimentarea T3 în diferite scenarii. De exemplu, într-un studiu efectuat pe 23 de candidați la transplanturi de inimă care au primit substituție cu T3 a sugerat o creștere a debitului cardiac fără a provoca efecte secundare negative.7 Într-un alt studiu, 20 de pacienți cu cardiomiopatie dilatativă, o altă afecțiune cardiacă, care au primit substituție cu hormon T3 pentru a le aduce nivelul tiroidian la un interval normal, au părut să aibă efecte bune.5

În alte boli, inclusiv cele care afectează rinichii, înlocuirea nu părea să facă nicio diferență,9 potrivit autorilor.

Cu astfel de rezultate amestecate – unele cercetări sugerând beneficii, iar alte studii nu, Dr. Maiden spune că juriul încă nu a stabilit dacă există vreun avantaj sau beneficiu în a le oferi pacienților înlocuirea hormonului T3 atunci când aceștia sunt în stare critică. Din păcate, este nevoie de studii mai multe și mai mari, spune el, și îi încurajează pe cei care sunt spitalizați (adică la terapie intensivă, terapie critică sau cardiacă) și familiile lor să ia în considerare posibilitatea de a se alătura unui studiu clinic care abordează dacă înlocuirea hormonului T3 oferă sau nu vreun beneficiu, dacă aceasta devine o opțiune pentru ei.

Experții spun că trebuie să se concentreze pe recuperarea după boală, nu pe starea T3

Robert McConnell, MD, profesor de medicină la Columbia University Medical Center, New York, și director medical al Thyroid Center de acolo, a analizat raportul și l-a pus în perspectivă. El spune că raportul ”este încă unul dintre numeroasele articole de analiză care au concluzionat că ‘locul restabilirii nivelurilor de T3 în caz de boală critică continuă să rămână incert.”

„O mare majoritate a endocrinologilor clinicieni consideră că scăderea T3 circulant în timpul bolii critice este o alterare fiziologică care nu ar trebui să fie întreruptă cu înlocuirea T3”, spune el pentru EndocrineWeb. Mulți experți sunt de acord cu acest lucru, spunând că scăderea T3 este cel mai probabil doar un răspuns adaptativ al organismului pentru a conserva energia în timpul procesului de vindecare.

Dr. McConnell continuă:

Dr: „Deși dozele relativ mici de T3 nu au demonstrat niciun rău consistent, ele nu au demonstrat nici un beneficiu pentru supraviețuire.”

În opinia sa, „dacă o terapie are puține sau niciun beneficiu în plus, dar are un potențial rău în minus, atunci nu ar trebui să fie folosită.”

În timp ce formele disponibile de T3 sintetic, sau liotironină (de exemplu, Cytomel și Triostat) sunt o opțiune pentru această populație de pacienți, majoritatea pacienților care au nevoie de T3 suplimentar vor primi cel mai probabil T3 intravenos în timp ce pacientul se află în spital în recuperare după o intervenție chirurgicală sau este îngrijit în unitatea de terapie intensivă sau în unitatea CCU.

Surse

1. Society for Endocrinology. Your and Your Hormones-Thyroid Gland. Disponibil la: www.yourhormones.info/glands/thyroid-gland. Accesat la 5 aprilie 2019.
2. Moura Neto A, Zantut-Wittmann DE. Anomalii ale metabolismului hormonilor tiroidieni în timpul bolilor sistemice: The Low T3 Syndrome in Different Clinical Settings (Sindromul T3 scăzut în diferite contexte clinice). Int J Endocrinol. 2016;2016:2157583.
3. Maiden MJ, Torpy DJ. Hormonii tiroidieni în boala critică. Clinicile de îngrijire critică. 2019 35(2):375-388.
4. Haas NA, Camphausen CK, Kececioglu D. Revizuire clinică: înlocuirea hormonilor tiroidieni la copii după o intervenție chirurgicală cardiacă – merită o încercare? Crit Care. 2006;10(3):213.
5. Klemperer JD. Hormonul tiroidian și chirurgia cardiacă. Thyroid. 2002;12(6):517-21.
6. Pingitore A., Galli E, Barison A, et al. Acute effects of triiodothyronine (T3) replacement therapy in patients with chronic heart failure and low-T3 syndrome: a randomized, placebo-controlled study. J Clin Endocrinol Metab. 2008;93(4):1351-1358.
7. Acker CG, Flick R, Shapiro R, et. al. Hormonul tiroidian în tratamentul necrozei tubulare acute post-transplant (ATN). Amn J Transplant. 2002;2(1):57-61.
8. Ruiz-Núñez B, Tarasse R, Vogelaar EF, Janneke Dijck-Brouwer DA, Muskiet FAJ. Prevalența mai mare a „sindromului T3 scăzut la pacienții cu sindrom de oboseală cronică: A Case-Control Study. Front Endocrinol. 2018;9:97.
9. American Thyroid Association. Tratamentul cu hormoni tiroidieni. Disponibil la: https://www.thyroid.org/thyroid-hormone-treatment/. Accesat la 5 aprilie 2019.

.