Despre cercetarea bazată pe dovezi (EBR)

Introducere
O serie de studii arată că cercetătorii, finanțatorii de cercetare, autoritățile de reglementare, sponsorii și editorii de cercetare nu reușesc să folosească cercetările anterioare atunci când se pregătesc să înceapă, să finanțeze, să reglementeze, să sponsorizeze sau să publice rezultatele unor noi studii. A se lansa în cercetare fără a examina sistematic dovezile despre ceea ce se știe deja, în special atunci când cercetarea implică oameni sau animale, este lipsit de etică, neștiințific și risipitor.

De aceea, am ales să concentrăm conceptul de EBR pe asigurarea unei cercetări valoroase.

Răspunsurile noastre la numeroasele provocări:

1. Utilizați metode științifice pentru a evalua performanța cercetării
2. Utilizați metode științifice pentru a îmbunătăți modul în care se desfășoară cercetarea
3. Utilizați metode științifice pentru a monitoriza practica cercetării în timp

Pentru a atinge aceste obiective, promovăm următoarele:

• … utilizarea unei abordări sistematice și transparente atunci când se justifică și se proiectează un nou studiu
• … utilizarea unei abordări sistematice și transparente atunci când se plasează noi rezultate în contextul dovezilor existente
• … o producție, actualizare și diseminare mai eficientă a analizelor sistematice

THUS:

În mod tradițional, atunci când formulează o nouă întrebare de cercetare, cercetătorii folosesc mediul și contextul lor științific, interesele și ambițiile personale, precum și baza de cunoștințe (care stă la baza cercetării epidemiologice și a științelor fundamentale). Abordarea EBR sugerează că, în plus, ar trebui urmată o abordare sistematică și transparentă pentru a utiliza în mod explicit toate studiile anterioare și pentru a lua în considerare perspectivele utilizatorilor finali

Întrebarea 1: Cât de des se referă autorii științifici la totalitatea cercetărilor anterioare?
Studiile care au analizat cât de des se referă autorii științifici la totalitatea cercetărilor anterioare au constatat o lipsă generală a unei abordări sistematice. Principala concluzie este, așa cum spunea unul dintre autorii studiului:

„Indiferent de câte studii clinice randomizate au fost realizate pe un anumit subiect, aproximativ jumătate dintre studiile clinice nu citează niciunul sau doar unul dintre ele. Oricât de cinic aș fi în legătură cu astfel de lucruri, nu mi-am dat seama că situația este atât de gravă”.

Dr. Steve Goodman, New York Times, 17 ianuarie 2011

Goodman se referea la un studiu la care a fost coautor împreună cu Karen Robinson și publicat în 2011 . Aceștia au examinat toate analizele sistematice (SR) ale întrebărilor legate de îngrijirea sănătății, publicate în 2004, care au inclus o meta-analiză care combină 4 sau mai multe studii controlate randomizate (RCT), identificând astfel studiile care ar putea face potențial referire la 3 sau mai multe studii din același domeniu. Chiar dacă un mare număr de studii incluse ar fi putut face referire la 10 sau mai multe cercetări anterioare, numărul median de referințe pentru aceste studii a fost în mod constant de 2!

Răspunsul 1: O abordare sistematică și transparentă este rareori utilizată atunci când se citează studii similare anterioare.

Întrebare 2: Sunt utilizate revizuirile sistematice pentru a justifica un nou studiu?
Într-o analiză transversală descriptivă a 622 de RCT-uri publicate între 2014 și 2016, doar 20% au menționat în mod explicit o RS ca justificări pentru noul studiu. 44% nu au citat nici măcar un singur RS!

RĂSPUNS 2: O abordare sistematică și transparentă este rareori utilizată pentru a justifica noi studii.

Întrebarea 3: Sunt utilizate recenzii sistematice pentru a informa proiectarea unui nou studiu?
Un studiu retrospectiv a utilizat cereri de finanțare pentru a vedea dacă o RS este utilizată în planificarea și proiectarea de noi RCT. În prima cohortă (2006-2008), 42 din 46 (89%) au făcut referire la o RS; în cea de-a doua cohortă (2013), 34 din 34 (100%) au făcut referire la o RS. Cu toate acestea, foarte puține studii au folosit RS pentru a informa proiectarea noului lor studiu dincolo de justificarea comparației de tratament (>90% în ambele cohorte).

Răspunsul 3: O abordare sistematică și transparentă este rareori utilizată pentru a proiecta noi studii.

Întrebarea 4: Își plasează autorii rezultatele în contextul unor cercetări similare anterioare?
Într-o serie de studii, Clarke și Chalmers au arătat în mod repetat că RCT-urile publicate în luna mai în cele mai bine cotate cinci reviste medicale (JAMA; BMJ; NEJM; Lancet și Annals of Internal Medicine) nu au folosit aproape niciodată un SR.

În 2013, Clarke și Hopewell au actualizat această serie și au constatat că, în continuare, nu a existat nicio îmbunătățire în timp, doar 3% dintre RCT-uri conținând o analiză sistematică actualizată care să le integreze rezultatele și doar 37% făcând vreo încercare sistematică de a plasa noile rezultate în context.

Răspunsul 4: O abordare sistematică și transparentă este rareori utilizată atunci când se plasează noi rezultate în contextul rezultatelor existente.

Așa, în timp ce mulți oameni presupun că toate cercetările se bazează pe dovezi, dovezile indică în mod clar că nu este cazul!

În consecință:

• Încurajăm cercetătorii să aibă cerințe mai mari față de ei înșiși și astfel să obțină rezultate mai credibile și mai valoroase.
• Suntem de acord că cercetarea trebuie să fie liberă, dar nu cu prețul creșterii risipei!
• Declarăm că toate fazele cercetării trebuie să fie sistematice și transparente, inclusiv planificarea noilor cercetări și interpretarea noilor rezultate

Rețeaua de cercetare bazată pe dovezi

Pentru a aborda problema prezentată mai sus, un grup de cercetători norvegieni și danezi a inițiat o rețea internațională, „Rețeaua de cercetare bazată pe dovezi”. Rețeaua EBRNetwork a fost înființată la Bergen, Norvegia, în decembrie 2014, cu parteneri inițiali din Australia, Canada, Danemarca, Țările de Jos, Norvegia, Regatul Unit și SUA.

Obiectivul EBRNetwork este de a reduce risipa în cercetare prin promovarea:

• Niciun studiu nou fără o analiză sistematică prealabilă a dovezilor existente
• Producția, actualizarea și diseminarea eficientă a analizelor sistematice

EBRNetwork a sugerat o nouă definiție de lucru a unei analize sistematice:

„o analiză sistematică este o sinteză structurată și planificată în prealabil a studiilor originale, care constă în întrebări de cercetare predefinite, criterii de includere, metode de căutare, proceduri de selecție, evaluarea calității, extragerea datelor și analiza datelor. Niciun studiu de cercetare original nu trebuie să fie exclus în mod deliberat fără explicații, iar rezultatele fiecărui studiu trebuie să justifice concluzia.”

În 2016, membrii EBRNetwork au publicat un articol de analiză în BMJ „Towards evidence-based research” (Către o cercetare bazată pe dovezi) în care se discută despre EBR și rolul său în prevenirea risipei în cercetare. Articolul conținea Declarația EBR, care detalia responsabilitățile diferitelor părți interesate în îndeplinirea obiectivelor EBR, precum și o diagramă de flux pentru EBR.

Utilizarea metodelor științifice pentru a evalua performanța cercetării
Un Scoping Review (în curs de pregătire de către EBRNetwork) a identificat 83 de studii de meta-cercetare care se ocupă de diferitele aspecte ale conceptului EBR.

În octombrie 2020, o serie de trei articole a fost publicată în Journal of Clinical Epidemiology dezvoltând în continuare conceptul de EBR și utilizarea acestuia în justificarea unor noi studii și plasarea rezultatelor în context:
#1-Ce este cercetarea bazată pe dovezi și de ce este importantă?
#2-Utilizarea unei abordări Evidence-Based Research înainte de efectuarea unui nou studiu pentru a asigura valoarea acestuia
#3-Utilizarea unei abordări Evidence-Based Research pentru a plasa rezultatele în context după efectuarea studiului pentru a asigura utilitatea concluziei

EBR Mulitmedia Resources