Aminoacizii glutamina și acidul glutamic sunt strâns legați din punct de vedere chimic. Organismul uman este capabil să producă el însuși L-glutamina, din acidul L-glutamic, prin intermediul ligazei glutamatului de amoniu. Având în vedere numeroasele procese metabolice din care face parte glutamina, nu este surprinzător faptul că este aminoacidul cu cea mai mare concentrație în plasma sanguină, în musculatură și în lichidul cerebral și spinal. La 60%, reprezintă cea mai mare cantitate de aminoacizi liberi din organism.
Cererea de glutamină crește odată cu stresul fizic și mental. Producția acestui aminoacid important, care are loc în organism, încetinește adesea odată cu vârsta și nu generează cantități suficiente. Suplimentarea externă este recomandată în astfel de cazuri.
Glutamina reglează echilibrul acido-bazic și face ca pielea să fie fermă
Un aport de microelemente nutritive esențiale favorizează producția de celule cutanate și încetinește îmbătrânirea. Acesta este motivul pentru care o dietă echilibrată reprezintă fundamentul pentru o piele sănătoasă. O dietă dezechilibrată, nesănătoasă poate duce la hiperaciditate și la dezechilibrarea raportului acido-bazic, cu consecința distrugerii celulelor și țesuturilor.
Glutamina joacă un rol decisiv în menținerea unui raport acido-bazic echilibrat. Datorită glutaminei, amoniacul toxic este separat în rinichi, iar molecula de bază a amoniacului este legată de acizi și este excretată. Un alt avantaj este că se poate economisi bicarbonatul care este necesar pentru neutralizarea acizilor.1
Un aport suficient de glutamină este important pentru o piele fermă și suplă. Dacă nu este disponibilă suficientă glutamină, organismul preia proteinele necesare din masa musculară și le transformă în glutamină și energie. Acest lucru duce la pierderea proteinelor musculare, la subțierea firelor musculare și la slăbirea pielii, care devine în general flască. Acesta este motivul pentru care oamenii de știință s-au referit la glutamină ca la o „fântână internă a tinereții”.2
Glutamina întărește sistemul imunitar și este esențială pentru creșterea părului
Glutamina servește ca furnizor de oxid nitric și de carbon și este, de asemenea, un element important pentru construirea și menținerea mușchilor. Aminoacizii sunt necesari pentru sinteza nucleotidelor, unde celulele care se divid rapid, cum ar fi cele pentru sistemul imunitar și foliculii de păr, sunt dependente de această sursă de energie.
Glutamina poate combate stocarea grăsimilor
Glutamina poate fi transformată în glucoză în rinichi, fără a afecta nivelul glucagonului sau al insulinei. Glutamina poate combate stocarea grăsimilor provenite din alimente, ocolind depunerea de grăsime cauzată în mod normal de insulină.3 Acest lucru poate fi util atunci când se încearcă reglarea greutății corporale. Există, de asemenea, indicii că glutamina poate reduce cererea de zahăr și alcool.2
Alte funcții ale glutaminei și acidului glutamic
În timpul sintezei din glutamină în acizi glutamici, creierul este protejat de efectele toxice ale amoniacului. Această protecție împotriva toxinei celulare previne împiedicarea funcțiilor cerebrale și îmbunătățește memoria pe termen lung și scurt.
Pacienții aflați în stări de epuizare și care prezintă disfuncții cognitive ale creierului au adesea o deficiență de acid glutamic. Anxietatea, tensiunea, tulburările de somn și insomnia și lipsa de concentrare sunt legate de aceasta. Glutamina crește producția de acid gama-amino butiric (GABA). GABA este un neurotransmițător important care acționează ca un lacăt pentru a încetini canalele de sodiu dintre celulele nervoase din creier și, prin urmare, este ca un tranchilizant natural. Dacă organismul are suficientă glutamină, acesta poate construi GABA, ceea ce poate avea rezultate pozitive, cum ar fi calmul interior și liniștea, inclusiv în situații stresante, îmbunătățirea nivelului de concentrare și un somn mai liniștit și mai satisfăcător.1
Surse
1 Welbourne, T.C. (1995) Creșterea bicarbonatului plasmatic și a hormonului de creștere după o încărcătură orală de glutamină, The American Journal Of Clinical Nutrition, Volume 61, issue 5, (pp. 1058-1061)
2 Bowtell, J.L., Gelly, K., Jackman, M.L., Patel, A., Simeoni, M. & Rennie, M.J. (1999) Effect of oral glutamine on whole body carbohydrate storage during recovery from exhaustive exercise, Journal of Applied Physiology, Volume 86, issue 6, (pp. 1770-1777)
3 Prada, P.O., Hirabara, S.M., de Souza, C.T., Schenka, A.A., Zecchin,H.G., Vassallo, J., Velloso, L.A., Carneiro, E., Carvalheira, J.B., Curi, R. & Saad, M.J. (2007) Suplimentarea cu L-glutamină induce rezistența la insulină în țesutul adipos și îmbunătățește semnalizarea insulinei în ficat și mușchi în cazul obezității induse de dietă, Diabetologia, Volume 50, issue 9, (pp. 149-159)
.