Pustule: Cauze, simptome, diagnostic, tratament și prevenire

author
6 minutes, 6 seconds Read

Pustula indică o infecție virală, bacteriană sau fungică a pielii. O pustulă este o mică porțiune de piele umflată, umplută cu puroi, care apare sub forma unor umflături albe înconjurate de piele roșie. În mod obișnuit, acestea sunt observate pe spate, pe față, pe umeri, la axilă și în zona inghinală. Pustulele mici se vindecă de la sine, în timp ce pustulele care rămân pentru perioade îndelungate sau care sunt mari, necesită intervenție medicală imediată.

Ce este o pustule?

Pustulele sunt mici răni inflamate, pline de puroi, de pe suprafața pielii. Ele sunt mai mari decât coșurile normale și arată ca niște vezicule. Este o afecțiune a pielii foarte frecventă, în special în rândul adolescenților și al adulților tineri. Puteți trata pustulele cu medicamente sau intervenții chirurgicale în cazuri extreme, dacă devin supărătoare.

Corpul nostru produce globule albe ca răspuns defensiv pentru a lupta împotriva infecțiilor, cum ar fi foliculita (inflamația foliculului de păr), care duce la formarea de puroi. Acest puroi se acumulează în porii pielii și formează pustule.

Care sunt cauzele pustulelor?

Acneea sau coșurile sunt cauza principală a pustulelor. Înfundarea porilor pielii de către sebum (ulei) și celulele moarte ale pielii duc la formarea acneei. Uneori, acești pori se irită și își sparg pereții ducând la formarea unor răni umflate și roșii numite papule. Modificările inflamatorii, cum ar fi roșeața și umflarea, declanșează un răspuns imunitar în organismul persoanei afectate și produc celule albe din sânge și puroi, care se acumulează pentru a forma pustule.

Alte cauze ale pustulelor sunt enumerate aici:

  • Psoriazis: Este o afecțiune autoimună a pielii care duce la formarea de pete roșii și solzoase pe piele. Orice infecție, stresul și utilizarea anumitor medicamente, cum ar fi ibuprofenul, calcipotriolul și prednisonul, pot declanșa un răspuns autoimun și pot duce la apariția psoriazisului pustular.
  • Rozaceea: Este o afecțiune comună a pielii care provoacă roșeață și coșuri pe față. Rozaceea inflamatorie, o formă specifică a acestei afecțiuni cutanate, poate produce, de asemenea, pustule.
  • Varicela: Este o infecție virală care provoacă erupții cutanate cu mâncărimi și vezicule pe piele. Pe măsură ce boala progresează, aceste leziuni ale pielii pot deveni pustule.
  • Variola: Este o infecție virală severă care poate duce la formarea de vezicule pline de puroi pe piele.

Semne și simptome:

Pustulele apar ca niște umflături mici, roșii sau albe pe piele. Dacă apar brusc pe față, umeri sau spate, se pot datora unei infecții cutanate bacteriene sau virale. Solicitați imediat asistență medicală dacă aveți aceste simptome asociate:

  • Febră
  • Durere în regiunea care are pustule
  • Tempețime în zona afectată
  • Pelea transpirată
  • Nauze sau vărsături
  • Diarree

Diagnosticarea pustulelor:

Pustulele sunt de obicei diagnosticate prin examinare clinică.

Evaluare clinică:

Ddermatologul examinează fizic severitatea pustulelor, gradul de înroșire și secreția de puroi din celule. Se notează o anamneză detaliată de la pacienți cu privire la severitatea simptomelor, durerea și simptomele asociate, cum ar fi febra, vărsăturile sau diareea. Medicul poate recomanda unele investigații de laborator, cum ar fi:

  • Test de sânge: Se recoltează o probă de sânge pentru a verifica dacă există o oarecare creștere a numărului total de celule sanguine sau a numărului de globule albe din sânge.
  • Viteza de sedimentare a eritrocitelor (VSG): În timpul acestui test, se recoltează o probă de sânge pentru a verifica dacă există o colmatare a globulelor roșii. Rata de colmatare (sedimentare) a celulelor sanguine este de obicei mai mare la pacienții care suferă de infecții sau de afecțiuni inflamatorii.
  • Test de chimie serică: Se recoltează o probă de sânge pentru a determina nivelurile anumitor substanțe chimice. Acestea ajută la analizarea funcționării unor organe din corp și la căutarea oricăror anomalii. De asemenea, ajută la verificarea nivelurilor de proteine specifice din sânge, cum ar fi albuminele, globulinele plasmatice și vitaminele precum calciul și zincul.
  • Cultura pielii: Se extrage o mostră de puroi sau lichid din leziunea pustuloasă pentru a se verifica dacă există germeni precum bacterii sau ciuperci care provoacă infecții. Această probă se adaugă la un mediu care favorizează creșterea germenilor. Cultura cutanată ajută la determinarea tipului de organism care cauzează infecția.
  • Biopsie cutanată: Medicul extrage o cantitate mică de țesut de la suprafața cutanată afectată printr-o mică incizie și o examinează la microscop. Orice creștere anormală a țesuturilor poate fi identificată cu ușurință.

Tratamentul pustulelor:

Obiectivul tratamentului pustulelor este de a scăpa de bășicile existente și de a preveni apariția altora noi. Pustulele mici dispar de obicei în trei sau patru zile fără un tratament specific. Dar, pustulele mari necesită tratament medical prin antibiotice topice sau orale.

Câteva dintre metodele de tratament sunt enumerate aici:

  • Medicamente fără prescripție medicală, cum ar fi loțiunea de calamină sau gelul de peroxid de benzoil
  • Unguente care conțin acid salicilic sau sulf, în mod regulat, conform recomandării dermatologului
  • Abiotice orale, cum ar fi amoxicilina și doxiciclina

La pacienții afectați de o formă severă de pustule, este utilă următoarea metodă de tratament:

Terapie fotodinamică (PDT):

PDT, numită și terapie cu lumină albastră, implică utilizarea unei combinații de medicament fotosensibil (tipul de medicament care se activează prin expunerea la lumină) și lumină (pentru a activa medicamentul dat) pentru a trata acneea sau pustulele și diferite tipuri de cancere de piele.

Procedura PDT:

Scopul principal al PDT este de a distruge acneea prin direcționarea către un țesut specific. Tratamentul cu PDT este următorul:

  • Un medicament fotosensibilizant este administrat intravenos sau sub formă de lichid sau cremă.
  • Pacientului i se cere să aștepte o anumită perioadă de timp (timp de așteptare sau perioadă de incubație) pentru ca medicamentul să se activeze.
  • Partea afectată a pielii este iradiată cu o anumită intensitate de lumină care activează medicamentul fotosensibil.

Ce trebuie să faceți și ce nu trebuie să faceți în cazul pustulelor:

Următoarele măsuri ajută la prevenirea apariției pustulelor:

  • Curățați fața de cel puțin două ori pe zi cu un săpun blând sau cu o soluție de spălare a feței.
  • Evitați să stoarceți sau să spargeți coșurile cu mâinile sau prin folosirea unor ace sau ace.
  • Utilizați exfolianți blânzi sau măști blânde ca agenți de exfoliere pentru a îndepărta celulele moarte ale pielii în mod regulat.
  • Utilizați benzi pentru pori pentru a scoate uleiul din pori.

Pungile sunt unul dintre motivele comune pentru ca oamenii să viziteze dermatologii. În această eră modernă, oamenii sunt mai predispuși la pustule din cauza obiceiurilor nesănătoase, cum ar fi consumul de alimente nesănătoase și expunerea la poluarea mediului. Pustulele pot fi prevenite prin limitarea expunerii pielii la praf sau alergeni și urmând o dietă sănătoasă.

Similar Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.