Simptomele gastritei: 4 tratamente naturale pentru această problemă de „burtă bolnavă”

Simptomele acestei afecțiuni inconfortabile reprezintă mai mult de 2 milioane de vizite la medic în fiecare an numai în SUA. Acest lucru se datorează faptului că simptomele gastritei pot face tot felul de ravagii în tractul digestiv al oamenilor, lăsându-i în tot felul de dureri și disconfort.

Ce este gastrita, vă întrebați? Este o problemă digestivă incomodă cauzată de inflamația stomacului și de eroziunea mucoasei stomacale (numită mucoasă gastrică). Unii oameni folosesc termenii indigestie și gastrită în mod interschimbabil, deoarece ambele provoacă simptome similare. Cu toate acestea, deși este normal să aveți indigestie ocazională sau o supărare a stomacului din când în când, un diagnostic de gastrită se pune atunci când testele arată că cineva are o inflamație marcată a stomacului sau simptome persistente de gastrită.

Nu toate persoanele cu gastrită experimentează niciun simptom, dar mulți oameni o fac. Este obișnuit ca pacienții cu gastrită să sufere episoade frecvente de dureri de stomac, stomac balonat, arsuri și alte dureri. Oamenii pot experimenta simptome de gastrită atât pe termen scurt (gastrită acută), cât și timp de mai mulți ani la rând (gastrită cronică).

Motivul care stă la baza apariției gastritei se datorează unei mucoase slăbite a tractului digestiv, în special a barierei căptușite cu mucus care, în mod normal, împiedică acizii și sucurile digestive să deterioreze stomacul. Factorii dăunători ai stilului de viață, inclusiv fumatul, o dietă săracă și utilizarea frecventă a analgezicelor fără prescripție medicală, contribuie la inflamația din interiorul stomacului și cresc șansele de a dezvolta gastrită.

Dacă sunteți de vârstă mijlocie sau mai în vârstă, supraponderal sau obez, suferiți de stres cronic și consumați frecvent alimente procesate, aveți cel mai mare risc de a suferi de gastrită. (1) Studiile sugerează că adulții cu vârsta de peste 60 de ani tind să se confrunte cu o eroziune treptată a mucoasei stomacale, cu rate mai mari de infecții sau tulburări autoimune și cu deficiențe nutritive care pot agrava simptomele gastritei. Ce puteți face pentru a vă ajuta să vă gestionați simptomele? Efectuarea de schimbări în dieta dumneavoastră – inclusiv reducerea consumului de alcool și consumul de mai multe produse proaspete – plus renunțarea la fumat și exercițiile fizice vă pot ajuta să vă proteja de gastrită.

Simptomele gastritei

Cele mai frecvente simptome ale gastritei includ: (3)

• senzații de arsură în sau deasupra stomacului/abdomenului, în special în jurul momentului în care mâncați
• dureri sau dureri de stomac
• senzație de greață sau vărsături
• balonare a stomacului
• pierderea poftei de mâncare, senzație de senzație de sațietate foarte rapidă și, eventual, modificări ale greutății
• sughițuri și râgâieli
• modificări ale mișcărilor intestinale și ale aspectului scaunelor (caca poate fi mai închisă la culoare decât de obicei și poate căpăta o culoare asemănătoare gudronului sau cu sânge)

Cât timp vă puteți aștepta să dureze simptomele gastritei? Gastrita afectează fiecare persoană în mod diferit, cazurile variind de la ușoare și acute la cronice și severe. Unele persoane nu prezintă niciun simptom de gastrită, însă un examen fizic și teste (cum ar fi o endoscopie, un test de scaun sau de sânge) pot dezvălui că, de fapt, se confruntă cu o eroziune a mucoasei stomacale și cu o funcționare scăzută a sistemului imunitar.

Gastroenterologii diagnostichează în mod normal gastrita după efectuarea unei endoscopii (biopsie a mucoasei stomacale) și observarea semnelor de inflamație – inclusiv o creștere a celulelor albe din sânge numite leucocite, înroșirea, umflarea, sângerarea sau mici deschideri în mucoasa de suprafață.

Diferitele tipuri de gastrită includ:

• Gastrita cronică se dezvoltă treptat și provoacă complicații pe termen lung. Unii oameni nu experimentează niciun simptom vizibil timp de mulți ani, până când apar alte probleme din cauza inflamației. Gastrita cronică determină o subțiere a mucoasei gastrice și o creștere treptată a celulelor inflamatorii, ceea ce poate crește, de asemenea, șansele de a dezvolta cancer gastric.
• Gastrita acută apare brusc și durează perioade mai scurte de timp – cu toate acestea, ar putea totuși să provoace simptome severe în timpul unui episod activ. Simptomele ar putea să apară și să dispară în funcție de alți factori legați de stilul de viață care afectează sistemul digestiv.
• Gastrita atrofică este o formă de gastrită cronică ce determină o pierdere treptată a celulelor glandulare gastrice, care sunt înlocuite cu țesuturi intestinale și fibroase. Pe măsură ce mucoasa gastrică se modifică, crește riscul de malabsorbție/deficiențe de nutrienți și de reacții de tulburări autoimune. Pacienții cu gastrită atrofică cronică dezvoltă adesea un debit scăzut de acid gastric și hipergastrinemie, ceea ce poate declanșa anemie și creștere tumorală. (4)

Rețineți că simptomele gastritei menționate mai sus apar în mod normal timp de câteva săptămâni la un moment dat, dar dacă acestea persistă mai mult timp sau provoacă simptome mai grave, cum ar fi sânge excesiv în scaun, este posibil ca gastrita să nu fie cauza. Anumite simptome de indigestie pot fi cauzate de reacții la rețete, analgezice fără prescripție medicală, alergii/intoleranțe alimentare sau alte afecțiuni de sănătate care stau la bază, așa că, dacă vă confruntați cu simptome continue fără ameliorare, nu presupuneți că gastrita este neapărat de vină și planificați să vă îndreptați către medic.

Tratament natural pentru gastrită, plus o prezentare generală a unei diete pentru gastrită

Dacă bănuiți că durerile dvs. de stomac ar putea fi cauzate de gastrită, discutați cu medicul dvs. pentru a se putea face teste și a se putea pune un diagnostic corect. Vestea bună este că, odată ce oamenii știu că gastrita acută este responsabilă pentru simptomele lor, sunt șanse mari ca ei să se simtă mai bine destul de repede după ce fac unele schimbări. Gastrita cronică poate fi, de asemenea, tratată și gestionată, dar, de obicei, necesită, de asemenea, utilizarea de medicamente.

Medicul dumneavoastră ar putea alege să vă trateze simptomele gastritei prin modificarea dietei, schimbarea medicamentelor pe care le luați (sau ajustarea nivelurilor de dozare), vorbind cu dumneavoastră despre un mai bun control al stresului și, eventual, prescriind antibiotice sau medicamente pentru a controla o infecție cauzată de H. pylori. Unii oameni aleg, de asemenea, să ia medicamente fără prescripție medicală, cum ar fi antiacidele, pentru a controla simptomele severe, în timp ce altora li se prescriu inhibitori ai pompei de protoni sau blocante H2 pentru a ajuta la controlul nivelului de acid gastric. În cazurile în care gastrita cronică provoacă anemie, este obișnuit ca deficiența de vitamina B12 să fie tratată cu ajutorul unor injecții intermitente.

Iată câteva modalități prin care puteți ajuta în mod natural să reduceți simptomele gastritei și să preveniți revenirea lor:

1. Îndepărtați alimentele iritante din dieta dumneavoastră

Cel mai important pas în tratarea gastritei este să eliminați ceea ce irită mucoasa stomacului în primul rând. Multe persoane cu gastrită se confruntă cu o înrăutățire a simptomelor atunci când mănâncă multe alimente ambalate/procesate, alimente prăjite sau alimente fierbinți și picante. O dietă necorespunzătoare este, de asemenea, un factor de risc pentru gastrită, deoarece favorizează inflamația în cadrul tractului digestiv, ar putea crește riscul de sindromul intestinului permeabil sau de sensibilitate alimentară și poate contribui la deficiențe nutritive care agravează simptomele gastritei.

Consumul de sfaturi pentru a vă ajuta să gestionați gastrita cu ajutorul dietei dvs. include:

• Consumați foarte puține alimente ambalate, procesate, care sunt bogate în ingrediente sintetice și substanțe chimice.
• Înlocuiți alimentele procesate cu mai multe alimente proaspete (în special legume și fructe organice).
• Evitați băuturile zaharoase și consumați opt pahare sau mai mult de apă pe zi.
• În loc să mâncați doar una sau două mese mari pe zi, împărțiți mesele în cantități mai mici, dar luați-le mai frecvent (de exemplu, la fiecare două până la patru ore). Nu săriți peste micul dejun și încercați să terminați ultima masă cu mai mult de trei ore înainte de a merge la culcare.
• Experimentați pentru a vedea dacă consumul de alimente picante vă înrăutățește simptomele gastritei (cum ar fi ardeii, condimentele sau sosul picant).
• Să vă urmăriți simptomele pentru a înțelege mai bine modul în care „alimentele declanșatoare” comune ale gastritei – inclusiv alcoolul, cofeina, roșiile, ceaiul, citricele, lactatele, menta și piperul negru/roșu – vă afectează digestia. Eliminarea alcoolului poate ajuta la reducerea simptomelor, deoarece alcoolul vă poate irita mucoasa stomacului și face contactul cu sucurile digestive mai dureros. (5)

2. Consumați mai multe substanțe nutritive benefice

Gastrita poate provoca simptome precum anemie, balonare, vărsături, deficiențe și deshidratare, așa că este important să preveniți complicațiile prin consumul unei diete bogate în substanțe nutritive și puțin procesate. Cercetările arată, de asemenea, că a fi supraponderal sau obez poate crește riscul de gastrită, ulcer gastric și alte probleme digestive. O dietă de vindecare a gastritei care conține în principal legume, fructe, proteine de înaltă calitate și grăsimi sănătoase poate ajuta la gestionarea inflamației, vă permite să vă mențineți o greutate sănătoasă și să preveniți deficiențele de vitamine, minerale și antioxidanți esențiali.

Cercetarea arată că alimentele care pot ajuta la gestionarea simptomelor gastritei includ alimente cu un conținut ridicat de antioxidanți (în special cele cu flavonoide, cum ar fi fructele de pădure), ceapă, usturoi, dovleac, dovleac, ardei gras, nuci, leguminoase/fasole înmuiate, cereale integrale germinate, legume de mare și carne hrănită cu iarbă sau păsări de curte crescute la pășune. Suplimente precum acizii grași omega-3, probioticele și vitamina C pot fi, de asemenea, benefice pentru persoanele care suferă de gastrită.

3. Eliminați sau reduceți utilizarea medicamentelor fără prescripție medicală

Potrivit Centrului Medical al Universității din Maryland, până la 20 la sută dintre persoanele care utilizează în mod cronic medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) dezvoltă probleme gastrice din cauza modificărilor acidului gastric. (6) Administrarea frecventă de medicamente analgezice comune, inclusiv aspirina, ibuprofenul (Advil, Motrin IB, altele) și naproxenul (Aleve, Anaprox), poate contribui la apariția gastritei, deoarece acestea modifică modul în care organismul dumneavoastră produce un tip de enzimă care în mod normal ajută la construirea mucoasei stomacului. Încercați să reduceți frecvența cu care luați medicamente fără prescripție medicală pentru a vă gestiona durerea și, în schimb, treceți la tratamente naturale ori de câte ori este posibil.

De exemplu, dacă aveți dureri cronice musculare sau articulare, luați în considerare utilizarea uleiurilor esențiale antiinflamatoare, cum ar fi uleiul de mentă. Pentru durerile de cap și simptomele sindromului premenstrual, lucrați la reducerea stresului (de exemplu, prin utilizarea meditației ghidate sau a exercițiilor fizice) și încercați să luați suplimente de magneziu. Dacă trebuie să luați un analgezic, folosiți un tip etichetat ca paracetamol (cum ar fi Tylenol), despre care nu s-a demonstrat că alterează mucoasa stomacului sau crește simptomele gastritei. (7)

4. Reduceți inflamația prin exerciții fizice și controlul stresului

Atât un stil de viață sedentar cât și cantități mari de stres pot crește inflamația, care dăunează organelor digestive. Medicii recomandă ca persoanele predispuse la simptome de gastrită și la alte probleme digestive (cum ar fi IBS sau IBD) să facă exerciții fizice regulate timp de cel puțin 30 de minute pe zi, cinci zile pe săptămână. Exercițiile fizice sunt o modalitate excelentă de a stimula funcțiile imunitare, de a vă ajuta să mențineți o greutate corporală sănătoasă, de a echilibra hormonii și de a controla stresul.

Stresul poate crește, de asemenea, producția de acid gastric, ceea ce face ca simptomele gastritei să fie mai dureroase. S-a observat că persoanele cu anxietate și cantități mari de stres au o funcționare mai slabă a sistemului imunitar, rate mai mari decât în mod normal de infecții cu H. pylori și inflamații/ulcerații ale stomacului. (8) Există dovezi că practicile naturale de ameliorare a stresului, inclusiv respirația profundă, yoga, tai chi, acupunctura și meditația, pot fi utile în controlul problemelor digestive, inclusiv al gastritei.

Gastrită vs. Ulcer: Cum sunt ele diferite?

Ulcerul gastric (numit uneori și ulcer peptic) și gastrita sunt cauzate de mulți dintre aceiași factori – cu toate acestea, simptomele și tratamentele pot fi oarecum diferite. O diferență majoră între cele două este că modificările inflamatorii asociate cu gastrita sunt de obicei limitate la stomac și nu se răspândesc la nivelul intestinului subțire, denumit duoden. Ulcerele, pe de altă parte, afectează în mod obișnuit mai mult decât stomacul, inclusiv duodenul și esofagul.

Se crede că ulcerele gastrice/ ulcerele gastroduodenale sunt mai frecvente decât gastrita, deși există, de asemenea, o oarecare suprapunere între cele două afecțiuni. Estimările arată că aproximativ 500.000 de cazuri noi de ulcer peptic sunt raportate în fiecare an numai în SUA și că aproximativ unul din 10 adulți va dezvolta un ulcer în timpul vieții. (9) Atât în cazul gastritei, cât și al ulcerului gastric, mucoasa stomacului poate fi „mâncată” și pot apărea dureri și arsuri. Acest lucru poate duce la modificări ale apetitului, greutății și nu numai.

Gastrita poate provoca uneori simptome de ulcer gastric, în funcție de faptul dacă este vorba de gastrită erozivă sau neerozivă. Gastrita erozivă poate face ca mucoasa stomacului să se uzeze și să se formeze ulcere sau răni, în timp ce gastrita neerozivă provoacă inflamație, dar nu ulcere. Un lucru pe care gastrita și ulcerele îl au în comun este faptul că ambele sunt uneori declanșate de infecții cauzate de bacteria Helicobacter pylori. (10) În plus, ambele sunt agravate de o dietă săracă, stres, tulburări autoimune și utilizarea de AINS.

Ce cauzează gastrita?

Gastrita se dezvoltă atunci când mucoasa stomacului este inflamată, sistemul digestiv produce mai puțin acid și mai puține enzime digestive, iar stomacul nu mai este protejat de efectele acizilor. (11)

Inflamația stomacului de gastrită poate fi declanșată de o serie de factori, inclusiv: (12)

• O infecție cauzată de bacteria cunoscută sub numele de Helicobacter pylori (H. pylori). Sistemul digestiv al majorității oamenilor conține cel puțin o cantitate mică de H. pylori, dar la unele persoane această bacterie se poate repopula rapid și își poate stabili reședința în mucoasa stomacului, unde, în timp, provoacă eroziune, ulcer gastric și alte probleme. Funcția imunitară scăzută și experimentarea unor cantități mari de stres sunt două motive pentru care poate apărea o infecție cu H. pylori. Este mai probabil ca gastrita cronică să fie cauzată de infecția cu H. pylori decât gastrita acută, despre care cercetările sugerează că este prezentă la aproximativ 20 până la 50 la sută dintre americani și până la 90 la sută dintre persoanele din țările subdezvoltate.
• O dietă săracă și deficiențe nutritive (inclusiv deficit de vitamina B12 sau un nivel scăzut de magneziu, calciu, zinc și seleniu)
• Consumul excesiv de alcool sau fumatul țigărilor
• Niveluri ridicate de stres cronic
• Dezordini alimentare, în special cele care implică vărsături sau administrarea de laxative (cum ar fi bulimia nervoasă)
• Alte afecțiuni care afectează sistemul digestiv, inclusiv refluxul biliar (care face ca bila să se acumuleze în stomac), alergii alimentare, tulburări autoimune precum boala Hashimoto sau virusuri precum HIV/herpes
• Reacții la medicamente eliberate pe bază de rețetă
• Insumarea frecventă de analgezice precum ibuprofenul sau alte medicamente eliberate fără prescripție medicală (aspirină sau alte analgezice AINS), care pot provoca modificări în producția de acid și eroziunea mucoasei stomacale
• Anemia pernicioasă, care afectează mucoasa stomacului și împiedică absorbția normală a vitaminei B12. Anemia este mai frecventă la persoanele cu gastrită cronică și poate provoca alte simptome, cum ar fi oboseala și amorțeală la nivelul membrelor.
• Obezitatea sau excesul de greutate poate, de asemenea, să agraveze simptomele.

Gânduri finale despre simptomele gastritei

Simptomele gastritei reprezintă peste 2 milioane de vizite la medic în fiecare an, numai în SUA.

Cele mai frecvente simptome de gastrită includ senzații de arsură în stomac sau deasupra stomacului, dureri sau dureri de stomac, senzație de greață sau vărsături, stomac balonat, pierderea poftei de mâncare, senzație de sațietate foarte rapidă, modificări ale greutății, sughiț, eructații și modificări ale mișcărilor intestinale și ale aspectului scaunelor.

Gastrita se dezvoltă atunci când mucoasa stomacului este inflamată, sistemul digestiv produce mai puțin acid și mai puține enzime digestive, iar stomacul nu mai este protejat de efectele acizilor. Factorii de risc pentru simptomele gastritei includ o infecție cauzată de H. plyori, o dietă săracă, deficiențe nutritive, consumul excesiv de alcool, fumatul, niveluri ridicate de stres cronic, tulburări de alimentație, afecțiuni care afectează sistemul digestiv, reacții la medicamentele prescrise, administrarea frecventă de analgezice și medicamente fără prescripție medicală, anemie pernicioasă și supraponderalitate sau obezitate.

Puteți ajuta la reducerea simptomelor gastritei în mod natural prin eliminarea alimentelor iritante din dietă, consumând mai multe substanțe nutritive benefice, eliminând sau reducând utilizarea medicamentelor eliberate fără prescripție medicală, reducând inflamația prin exerciții fizice și controlând stresul.

Citește în continuare: Simptomele ulcerului la stomac pe care nu le poți ignora & Cum să le tratezi natural