Toshikazu Kenjitsu Nakagaki, un preot budist în vârstă de 56 de ani care locuiește în apropiere de Brighton Beach, a privit cu frustrare cum steagurile cu svastica se desfășurau în unele cercuri de extremă dreapta după alegerea lui Trump. În tradiția Jodo Shinshu a budismului japonez, pe care o practică Nakagaki, svastica este un semn al păcii și al norocului. Cu un an înainte, o carte pe care o scrisese despre istoria de trei mii de ani a simbolului, „The Buddhist Swastika and Hitler’s Cross”, a fost abandonată de editorul său din New York. (Un cercetător al Holocaustului își exprimase îngrijorarea.) În luna aprilie a acestui an, nu a găsit alți cumpărători – scosese o ediție japoneză în 2013, fără incidente – și a autopublicat cartea pe Amazon.
„După ce domnul Trump a devenit președinte, infracțiunile motivate de ură au crescut și tot mai mulți oameni vorbesc despre acest simbol, svastica”, a declarat zilele trecute Nakagaki, care este slab și vorbește încet, cu capul ras. De la lansarea cărții sale, Nakagaki s-a plimbat prin New York, susținând conferințe. „Până acum, cei cu care am început sunt cei mai siguri, nu publicul larg – mai degrabă comunitatea budistă”, a spus el. El speră să vorbească în locuri mai provocatoare, cum ar fi un muzeu de istorie evreiască. „Încă lucrez la ce mod este mai bine să prezint subiectul – să încep de la partea cu Hitler și să trec la svastica din India”, a spus el, sau să îl abordez invers. „Este un subiect foarte sensibil.”
În 1986, la un an după ce Nakagaki s-a mutat din Japonia în Seattle, a făcut o svastică din flori la templul său, în onoarea zilei de naștere a lui Buddha. „Unul dintre membri a venit și a spus: „Nu poți face asta aici!”. ” El a aderat la sentimentul local timp de mulți ani. Dar, la o conferință privind crimele motivate de ură din 2009, s-a simțit provocat de unul dintre vorbitori, care a numit svastica „simbolul universal al răului”. Nakagaki a replicat: „”Ce vreți să spuneți prin „universal”? Vorbitorul nu știa nimic despre budism sau hinduism”. La acea vreme, Nakagaki era preot rezident la un templu budist din Upper West Side. Un an mai târziu, el a demisionat pentru a urma un doctorat la Seminarul Teologic din New York; cartea a rezultat din teza sa de doctorat.
Într-o duminică recentă, Nakagaki, purtând veșminte bleumarin, s-a urcat în Honda Civic-ul său și a condus până la un centru comunitar chinezesc din Flushing, Queens, pentru a ține discursul său despre svastică. Înăuntru, o duzină de călugări și călugărițe budiste au ocupat primul rând de scaune pliante, pe care scria „V.I.P.”. Nakagaki a vorbit în engleză, făcând pauze pentru a permite traducerea în mandarină. A zâmbit nervos. Un călugăr cu ochelari a sărit să îl ajute cu PowerPoint-ul său. Un diapozitiv scria: „De ce svastica?”. „Ca oameni din Asia, avem tendința de a fi tăcuți, dar uneori simt că ar trebui să vorbim despre asta”, a spus Nakagaki. În continuare, o serie de bullet points: „Mai multe infracțiuni motivate de ură în ultima vreme”, „Ignoranța ar trebui să înceteze” și „Ajunge cu tăcerea, este timpul să avem un dialog”. Vorbind despre istoria svasticii în mai multe tradiții religioase, speră el, va încuraja înțelegerea reciprocă între culturi.
A arătat fotografii ale svasticii pe un altar din Kyoto, pe un felinar din Coreea și pe ușile templelor din China și Tibet; apoi imagini ale simbolului în America înainte de cel de-al Doilea Război Mondial – pe o carte poștală, pe un pandantiv Coca-Cola și pe o insignă de merit a cercetașilor. Cuvântul „svastică”, a explicat el, derivă din cuvântul sanscrit svastika, care înseamnă „a fi bun”. Versiunea lui Hitler are un „X” în centru, în timp ce versiunea budistă – numită manji în japoneză – are un semn plus. „Hitler nu a numit niciodată, de fapt, acest simbol special o svastică”, a spus el. „El a spus întotdeauna Hakenkreuz”, sau „cruce cu cârlige”. Bazându-se pe teorii pseudo-științifice, a continuat el, Hitler a legat simbolul de o rasă „ariană” inventată.
După discuție, organizatorii au împărțit fursecuri Chips Ahoy și sticle de apă. Nakagaki s-a așezat la o masă și a semnat cărți (a vândut cincisprezece).
„În calitate de budiști, simt că avem responsabilitatea de a explica mai multor oameni despre acest simbol”, a spus Pingping Huang, care a ajutat la organizarea evenimentului.
Jing Yi Shi, o călugăriță zâmbitoare îmbrăcată în maro, a descris un incident petrecut la templul ei din Chinatown. „Era o fereastră de sticlă cu statuia lui Buddha cu svastica”, a spus ea. Trecătorii au intrat să o întrebe de ce avea acel simbol în fereastră. Ea a spus: „Le-am spus că este diferit – este înțelepciune, compasiune, nu uciderea oamenilor.”
Un alt participant, un consultant feng-shui, a fost de acord. „Acum 20 de ani, am venit în America”, a spus ea. „Aveam o curea mică și toate lanțurile de pe această curea aveau simbolul, întors spre stânga. Am purtat-o în Manhattan, iar acest bărbat mi-a spus: „Nu purta această centură, este malefică”. De atunci, am pus-o în sertarul meu.”
Mai târziu, Nakagaki a reflectat asupra evenimentului. „Uneori, când te duci în casa cuiva, există o cameră în care nu poți intra”, a spus el. „Când deschizi ușa, toate vechiturile cad afară. Aceasta este ca o ușă pe care ei nu vor să o deschizi”. ♦