Un organ este o structură compusă din două până la patru tipuri de țesuturi care lucrează pentru a îndeplini funcții care depășesc sfera de acțiune a unui tip de țesut individual. Un set de organe înrudite care lucrează în cooperare în vederea îndeplinirii unor funcții și mai complexe constituie un sistem de organe.
Organele vin în multe forme diferite. Stomacul, cu compoziția sa de epiteliu , țesut conjunctiv , țesut nervos și țesut muscular neted, este un exemplu familiar. Oasele sunt organe; deși sunt alcătuite în principal din țesut osos, oasele au o vastă rezervă de țesut nervos în nervii lor, țesut fibros care le căptușește cavitățile și țesut muscular și epitelial în vasele lor de sânge. Pielea (tegumentul) este un organ format dintr-un epiteliu (epidermă) care acoperă un strat gros de țesut conjunctiv (dermă) bogat în vase de sânge și structuri accesorii, cum ar fi glandele secretoare.
Chiar și glandele din cadrul tegumentului pot fi considerate organe; orice glandă este în primul rând epiteliu secretor înconjurat de țesut conjunctiv pentru susținere și protecție. De asemenea, vasele de sânge și nervii din aceste organe sunt organe în sine.
Acest motiv „organ în interiorul unui organ” este prezentat și în cazul organelor de simț. De exemplu, în interiorul globului ocular se află un organ numit retină, o asociație de țesut neural și epitelial care detectează lumina care intră în globul ocular.