Haloperidolul este unul dintre cele mai frecvent utilizate medicamente antipsihotice la nivel mondial. Este un medicament antipsihotic de primă generație. Haloperidolul este foarte eficient în tratarea „simptomelor pozitive” ale schizofreniei, cum ar fi auzul vocilor, vederea lucrurilor și convingerile ciudate. Cu toate acestea, haloperidolul are, de asemenea, efecte secundare grave, cum ar fi tremuratul involuntar, vederea încețoșată, faptul de a avea gura uscată și de a provoca posturi ciudate. Psihiatrii și persoanele cu schizofrenie se confruntă adesea cu un compromis între protecția împotriva bolii mintale și confruntarea cu aceste efecte secundare grave.
Studii mici anterioare și revizuiri nesistematice nu au constatat nicio diferență între diferitele medicamente antipsihotice de primă generație. Acest lucru a dus la presupunerea că aceste medicamente sunt similare în ceea ce privește eficacitatea (în ciuda observațiilor psihiatrilor și ale profesioniștilor din domeniul sănătății care au constatat că aceste medicamente diferă uneori în ceea ce privește eficacitatea și efectele secundare). Din cauza ratelor ridicate de prescriere, cercetarea privind haloperidolul este foarte importantă.
În 2012 a fost efectuată o căutare de studii randomizate. Această analiză include 63 de studii cu 3675 de participanți. Haloperidolul a fost comparat cu un număr mare de alte medicamente antipsihotice de primă generație (inclusiv bromperidol, loxapină și trifluoperazină) pentru a-i evalua eficacitatea, acceptabilitatea și tolerabilitatea. Constatările analizei susțin dovezile studiilor mici, narative și ale analizelor nesistematice anterioare. Nu a existat nicio diferență între haloperidol și alte medicamente antipsihotice de primă generație, în principal de mare potență. În plus, haloperidolul a fost caracterizat de un profil de risc și de efecte secundare similare cu cele ale altor medicamente antipsihotice de primă generație. Persoanele care au primit haloperidol au fost mai puțin susceptibile de a prezenta acatisie pe termen mediu. Apariția altor efecte secundare specifice, cum ar fi tremorul, distonia, dischinezia și rigoarea au fost toate similare între grupurile de tratament. Psihiatrii și persoanele cu schizofrenie ar trebui să știe că haloperidolul și alte medicamente antipsihotice de primă generație sunt similare în ceea ce privește eficacitatea și riscul de efecte secundare. Aceste medicamente ar trebui să fie, de asemenea, similare în ceea ce privește acceptabilitatea lor pentru persoanele cu schizofrenie.
Cu toate acestea, rezultatele au fost limitate din cauza calității scăzute a multora dintre studiile incluse și a calității scăzute a dovezilor furnizate. Sunt necesare studii viitoare de o calitate mai bună.
Acest rezumat în limbaj simplu a fost scris de un consumator Ben Gray: Senior Peer Researcher www.mcpin.org.
.