Planificare

Aspecte psihologiceEdit

Striatum; parte a ganglionilor bazali; căile neuronale dintre striatum și lobul frontal au fost implicate în funcția de planificare.

Planificarea este una dintre funcțiile executive ale creierului, cuprinzând procesele neurologice implicate în formularea, evaluarea și selectarea unei secvențe de gânduri și acțiuni pentru a atinge un obiectiv dorit. Diferite studii care utilizează o combinație de abordări neuropsihologice, neurofarmacologice și de neuroimagistică funcțională au sugerat că există o relație pozitivă între afectarea capacității de planificare și afectarea lobului frontal.

Această zonă specifică din cadrul cortexului frontal medio-dorsolateral situat în lobul frontal a fost implicată ca având un rol intrinsec atât în planificarea cognitivă, cât și în trăsăturile executive asociate, cum ar fi memoria de lucru.

Distrugerea căilor neuronale, prin diverse mecanisme, cum ar fi leziunile cerebrale traumatice, sau efectele bolilor neurodegenerative între această zonă a cortexului frontal și ganglionii bazali, în special striatum (calea cortico-striatală), poate perturba procesele necesare pentru funcția normală de planificare.

Indivizii care s-au născut cu greutate foarte mică la naștere (<1500 grame) și cu greutate extrem de mică la naștere (ELBW) prezintă un risc mai mare pentru diverse deficite cognitive, inclusiv capacitatea de planificare.

Teste neuropsihologiceEdit

Animație a unei versiuni cu patru discuri a Turnului din Hanoi.

Există o varietate de teste neuropsihologice care pot fi folosite pentru a măsura variația capacității de planificare între subiect și martori.

• Turnul din Hanoi (TOH-R), un puzzle inventat în 1883 de matematicianul francez Édouard Lucas. Există diferite variante ale puzzle-ului, versiunea clasică constă din trei tije și, de obicei, șapte până la nouă discuri de dimensiuni ulterior mai mici. Planificarea este o componentă cheie a abilităților de rezolvare a problemelor necesare pentru atingerea obiectivului, care constă în mutarea întregii stive pe o altă tijă, respectând următoarele reguli:
  • Numai un singur disc poate fi mutat la un moment dat.
  • Care mutare constă în a lua discul superior de pe una dintre tije și a-l glisa pe o altă tijă, deasupra celorlalte discuri care pot fi deja prezente pe acea tijă.
  • Niciun disc nu poate fi plasat deasupra unui disc mai mic.

Captură de ecran a software-ului de psihologie PEBL care rulează testul Tower of London

• Tower of London (TOL) este un alt test care a fost dezvoltat în 1992 (Shallice 1992) special pentru a detecta deficitele de planificare, așa cum pot apărea în cazul afectării lobului frontal. Participanții la test cu leziuni ale lobului frontal anterior stâng au demonstrat deficite de planificare (adică un număr mai mare de mișcări necesare pentru soluție).

Participanții la test cu leziuni ale lobului frontal anterior drept și ale zonelor posterioare stângi sau drepte ale lobului frontal nu au prezentat nicio afectare. Rezultatele care implică implicarea lobilor frontali anteriori stângi în rezolvarea TOL au fost susținute în studiile neuroimagistice concomitente care au arătat, de asemenea, o reducere a fluxului sanguin cerebral regional la nivelul lobului pre-frontal stâng. Pentru numărul de mișcări, a fost observată o corelație negativă semnificativă pentru zona prefrontală stângă: adică subiecții care au petrecut mai mult timp planificându-și mișcările au prezentat o activare mai mare în zona prefrontală stângă.

Planificarea în politicile publiceEdit

Planificarea politicilor publice include planificarea mediului, a utilizării terenurilor, regională, urbană și spațială. În multe țări, funcționarea unui sistem de planificare urbană și rurală este adesea denumită „planificare”, iar profesioniștii care operează sistemul sunt cunoscuți sub numele de „planificatori”.

Este o activitate atât conștientă, cât și subconștientă. Este „un proces anticipativ de luare a deciziilor” care ajută la gestionarea complexității. Ea constă în a decide cursul de acțiune viitoare dintre alternative. Este un proces care implică luarea și evaluarea fiecărui set de decizii interrelaționate. Este selectarea misiunilor, a obiectivelor și „transpunerea cunoștințelor în acțiune”. O performanță planificată aduce rezultate mai bune în comparație cu una neplanificată. Munca unui manager constă în planificare, monitorizare și control. Planificarea și stabilirea obiectivelor sunt trăsături importante ale unei organizații. Aceasta se face la toate nivelurile organizației. Planificarea include planul, procesul de gândire, acțiunea și implementarea. Planificarea oferă mai multă putere asupra viitorului. Planificarea constă în a decide în avans ce să faci, cum să faci, când să faci și cine ar trebui să facă acest lucru. Astfel se face o punte de legătură între locul în care se află organizația și locul în care dorește să ajungă. Funcția de planificare implică stabilirea obiectivelor și aranjarea lor într-o ordine logică. O organizație bine planificată atinge obiectivele mai repede decât cele care nu planifică înainte de implementare.

.